Ziarul nostru a scris, sub forme diverse, de multe ori în ultimul deceniu, despre un fenomen grav – urâțirea Bucureștilor de către arhitecții înșiși care acceptă distrugerea clădirilor de patrimoniu și imaginează coloși de sticlă și oțel care se întrec în hidoșenie și care n-au nimic în comun cu zestrea arhitecturală a orașului. Iată că în această dispută s-a implicat recent și acad. Dinu C. Giurescu care, la Editura Vremea, a publicat sub îngrijirea Silviei Colfescu un admirabil volum intitulat “Arhitectura Bucureștilor, incotro?”.
Mare iubitor al Bucurestilor, Dinu C. Giurescu prezintă in
această lucrare distrugerile pe care le-au suferit Bucureștii in
perioada comunistă, dar si post-decembristă: case demolate, clădiri
distruse și cartiere al căror farmec se pierde odată cu invazia
sticlei și otelului.
“Puținii cetățeni ai urbei cărora le pasă de București – scrie
editoarea Silvia Colfescu -, organizați în ONG-uri sau luptând de
unii singuri, se zbat să determine factorii responsabili să
conștientizeze pierderile ireparabile pe care le suferă orașul prin
distrugerea sistematică a mărturiilor vechimii și importanței sale.
Din păcate, iubitorii Bucureștilor nu au reușit până acum să
închege eforturile lor într-o voce puternică. (…) În cartea
aceasta, Dinu C. Giurescu a adunat cu răbdare o parte însemnată din
semnalările presei, orânduindu-le logic și comentându-le din
punctul de vedere al istoricului și al cetățeanului Capitalei. Puse
cap la cap, acestea au alcătuit un tablou răvășitor. Se constată
astfel că întinderea distrugerilor este mult mai importantă decât
și-ar fi putut închipui cei prea puțin preocupați de
urbanism.”
Dinu C. Giurescu atinge nenumărate subiecte – blocurile turn,
Cathedral Plaza, reamenajarea Pieței Revoluției, dispariția
arhitecturii urbane tradiționale, goana după terenurile pentru
investiții imobiliare, atacarea parcurilor, atacarea pădurilor,
centrul istoric, arhitectura industrială, poluarea, legile ș.a.
Concluzia profesorului academician: “Dacă lucrurile vor merge tot
așa, Capitala se va înfățișa, peste 15-20 de ani, ca un ghiveci
arhitectonic, o amestecătură urâtă, fără noimă. Va fi o batjocură
aruncată asupra acestui neam și a istoriei sale.”
O carte pe care ar trebui s-o parcurgă fiecare iubitor al
Bucureștilor și de care să țină seama toți edilii. Tare mă îndoiesc
că se va întâmpla așa într-o perioadă în care principala preocupare
este goana după profit, oricum și din orice.
STELIAN ȚURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie (1968) și
filosofie (1976), la București, a fost aproape trei decenii
redactor de politică externă la revista “Lumea”, a condus, după
1989, revistele “Lumea”, “Zig-Zag”, apoi ziarul “Meridian”, după
care a lucrat în televiziune, ca șef al departamentului de știri al
Antenei 1. Din 1996 lucrează la PRO TV, din 2000 este și editor
senior al Ziarului de Duminică. Este autorul a zece cărți de
publicistică, zece romane, opt cărți pentru copii și două
traduceri. A îngrijit trei albume. A primit Premiul Uniunii
Scriitorilor pentru literatură pentru copii (2003), Premiul
Asociației Editorilor din România (AER) pentru literatură pentru
copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006),
Premiul Asociației Scriitorilor din București (2007). A fost
nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură
pentru copii în 2000 și Premiul AER pentru roman în 2003.