Tocmai cand sa aniverseze 20 de ani de la caderea comunismului
si sfarsitul tranzitiei, statele din Europa de Est si fosta Uniune
Sovietica trebuie sa faca fata celei mai grave crize financiare
globale din ultimele decenii, iar datele arata ca au fost cele mai
grav lovite din lume. De ce s-a intamplat asta si cat din reformele
facute – mai mult sau mai putin impuse de organizatiile financiare
internationale ca FMI si Banca Mondiala – au contribuit la
agravarea efectelor crizei, s-au intrebat specialistii Bancii
Mondiale intr-un studiu de 250 de pagini incarcat de grafice si
tabele, prezentat ieri la Bucuresti. Situatia este atat de dificila
incat in prezentarea studiului este chiar pusa intrebarea: “A fost
integrarea economica si financiara o eroare?”, cu raspunsul,
evident, “NU”. Dar cum s-a schimbat atat de rapid paradigma
economica din aceasta zona incat poate fi pusa acum in discutie
necesitatea a 20 de ani de reforme?”Acest grup de tari s-au dovedit
mult mai vulnerabile decat altele la criza financiara mondiala, iar
intrebarea este cate din masurile luate in tranzitia catre o
economie de piata au creat aceasta vulnerabilitate si daca se putea
evita aceasta”, a spus ieri Juan Zakluendo, lead economist in
cadrul Biroului economistului-sef al Bancii Mondiale pentru Europa
si Asia Centrala, prezent la Bucuresti pentru lansarea raportului,
“Turmoil at Twenty” (Furtuna la 20 de ani). Una din explicatiile
socului este integrarea financiara prea rapida.
“Integrarea financiara, comerciala si a fortei de munca in economia
occidentala intr-un ritm foarte rapid este una din explicatii”, a
spus ieri Juan Zakluendo de la Banca Mondiala.
Dar au cazut unele state, cum sunt tarile baltice, care
experimenteaza caderi de 20% ale PIB, similare unor situatii de
razboi, sub presiunea prea mare a capitalului international care a
finantat un boom nesustenabil al activelor?
“Diferenta intre cum au raspuns statele din estul Europei la criza
financiara mondiala a fost data in mod decisiv de expunerea la
credite in valuta, iar excesul de credite are doi responsabili: si
debitorii dar si creditorii”, a spus Zakluendo. El a amintit cazul
Poloniei si al Cehiei, unde economiile nu au suferit scaderi
puternice pentru ca majoritatea imprumuturilor au fost in moneda
locala, chiar daca sistemele bancare au fost cumparate de
investitori straini.
“Pentru bancile straine a fost o oportunitate sa dea credite in
aceasta zona, chiar si in euro, unde riscul era mai mare. Nu pot fi
invinuite. De ce nu ar fi facut-o? Au avut de castigat pentru ca pe
piata era cerere mare, dar si pentru ca au plasat profitabil
resursele ieftine atrase de pe pietele financiare globale”, a
explicat Zakluendo.
Inaltul oficial al Bancii Mondiale a mai sustinut ieri ca
mostenirea pozitiva a epocii planificarii centralizate – calitatea
resursei umane si infrastructura – au fost “epuizate” inainte de
criza.
Insa privind in urma acum, cand firme mari si banci sunt salvate de
stat in Occident, a fost eroare faptul ca statul si-a luat brusc
mana de pe economie in aceasta zona, fiind nevoit sa inchida
intreprinderi si banci nerentabile?
“Statele bogate isi pot permite sa mentina in viata intreprinderile
sau bancile cu pierderi daca considera ca sunt importante pentru
economiile lor, pentru ca au cu ce sa plateasca pentru asta”, a
spus el.
Dar Romania a trebuit sa inchida intreprinderi ca Tractorul sau
Semanatoarea, astfel ca acum nu mai are niciun mare producator de
utilaje agricole, in ciuda potentialului agricol local, ca urmare a
cerintelor din anii ’90 ale Bancii Mondiale si ale FMI.
“Intr-adevar, intr-un anume sens nu este corect”, a fost de acord
oficialul FMI, “dar tine de puterea financiara. “Daca insa este mai
ieftin sa importi tractoare din China, de exemplu, atunci de ce sa
nu o faci?”
Din tonul general al studiului Bancii Mondiale se desprinde ideea
ca este inca nevoie de reforme pentru a depasi aceasta perioada
dificila. Dar dupa 20 de ani de tranzitie, mai poate societatea sa
accepte ca este in continuare nevoie de reforma?
“Este adevarat ca este greu sa vorbesti iarasi de reforme dupa 20
de ani de tranzitie, dar statul roman trebuie in continuare sa faca
reforma pentru a corela resursele cu performanta administrativa”, a
spus Catalin Pauna, senior economist la biroul din Bucuresti al
Bancii Mondiale.
Pauna afirma, spre exemplu, ca resursele publice alocate pentru
sanatate sau invatamant s-au dublat in ultimii 4-5 ani, dar
performanta acestor sectoare nu s-a imbunatatit
corespunzator.
Printre sectoarele care au depasit tranzitia, oficialul Bancii
Mondiale a remarcat sistemul bancar, care “a rezistat destul de
bine” pana acum la criza economica, dupa spusele sale, precum si
“insule” din agricultura, adica mari companii care “administreaza
mii de hectare si care beneficiaza de economii de scara”.
Oficialul Bancii a mai spus ca exista printre optiunile statului
posibilitatea de a majora o parte din taxe in 2010 pentru a se
incadra in deficitul bugetar, dar tine de “vointa politica”.
Daca statul nu va putea restrange cheltuielile suficient pentru a
se putea incadra in parametrii conveniti cu institutiile financiare
internationale, este posibila o decizie de majorare a unor taxe,
dar aceasta va fi o decizie politica, a spus Catalin Pauna.
“Este o intrebare: cu cat te mai poti misca in sus cu taxele?
Anumite taxe sunt mici, cum este impozitul pe venit, dar
contributiile sociale sunt printre cele mai mari din Europa”, a
explicat Pauna.
Eveniment
Cine ne-a stricat petrecerea aniversarii a 20 de ani de la caderea comunismului
Tocmai cand sa aniverseze 20 de ani de la caderea comunismului si sfarsitul tranzitiei, statele din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica trebuie sa faca fata celei mai grave crize financiare globale din ultimele decenii, iar datele arata ca au fost cele mai grav lovite din lume