IKEA a plătit pe terenul fabricii Timpuri Noi cam o treime din cât ar fi dorit proprietarii platformei înainte de criză. Popoviciu a cumpărat Tiago Oradea plătind jumătate din costul de construcție al mallului. H&M i-a luat “pe sus” pe proprietarii de malluri și semnează contract după contract în condiții avantajoase, retailerul german LIDL avea în vară peste 25 de șantiere deschise în mai toate orașele din țară, în timp ce Patriciu a mers peste toți proprietarii de spații stradale din București pentru a le oferi variantele “Mic.ro” și Bet Café Arena, într-o perioadă în care zeci de magazine au fost închise.
“Noi credem că nivelul chiriilor pentru spații stradale în orașele din afara Bucureștiului este în acest moment cu cel puțin 50% mai mic față de 2008. În București reducerea a fost în jurul a 20-25%”, a afirmat Iulian Antonache, CEO-ul rețelei de agenții de pariuri sportive Bet Cafe Arena controlată de Dinu Patriciu, care a ajuns în prezent la 100 de agenții, la fel ca și chioșcurile Mic.Ro.
Antonache a mai spus că cea mai mică chirie pentru o agenție-cafenea Bet Café Arena este de aproximativ 400 de euro pe lună. Rețeaua s-a extins până acum doar în spații cu chirie amplasate în zone cu un vad comercial din cartierele sau din centrul Bucureștiului și ale altor orașe mari din țară.
Reducerea chriilor în spații stradale în criză este unul dintre motivele pentru care Dinu Patriciu a investit sume mari de bani în retail și în dezvoltarea unei agenții de pariuri în ultimul an.
Și producătorii din industria alimentară sau a băuturilor au simțit momentul prielnic din piață și au început să investească masiv în rețele de magazine, tocmai pentru a crea un circuit integrat care să pornească de la producție și să ajungă direct la consumator, fără intermediar. CrisTim, cel mai mare producător de mezeleuri, vrea 200 de spații comerciale în Capitală în următorii ani, o cifră care în urmă cu doi, trei ani era considerată prea mare chiar și pentru bănci sau farmacii, vedetele retailului stradal din anii de boom imobiliar. Tot la câteva sute de spații se gândește și producătorul de vin Murfatlar, care a intrat în retail și încearcă să atragă parteneri în francize pentru a pune la punct o rețea de crame, un segment puțin acoperit în retailul românesc.
Perioadă propice
“E o șansă extraordinară pentru retailerii români să profite de condiții contractuale bune, de chirii joase și de capacitatea lor de a se adapta rapid la cerințele pieței”, crede Ilan Laufer, general manager al companiei Retail Group.
Astfel, dacă Zara sau H&M au în orice climat economic avantajul brandului care permite o negociere de pe poziții “de forță” cu orice dezvoltator, antreprenorii români care se pot adapta rapid și pot lua decizii strategice de pe o zi pe alta au cel mai mult de câștigat din “noua ordine imobiliară”.
Este extact ceea ce spunea și Radu Timiș, președintele CrisTim, într-o discuție anterioară cu ZF: e perioada în care spiritul antreprenorial și deciziile rapide te pot ajuta să câștigi cotă de piață, să-ți asiguri un nivel constant al cash-flow-ului și să fii în același timp extrem de aproape de consumator.
Și în malluri, proprietarii de magazine cu cash reorganizează spații întregi, iar proprietarii mută magazine pentru a face loc unor branduri care generează trafic. La Cluj, spre exemplu, magazinul Decathlon din Polus Center a fost deschis într-un spațiu în care înainte erau magazine Media Galaxy și Debenhams, ambele relocate în alte zone ale centrului comercial.
În București, proprietarii grupului Anchor, cei care au ridicat primele malluri din România, au decis să construiască “o nouă aripă” pentru a face loc brandului H&M, cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din Europa și una dintre cele mai așteptate mărci din fashionul local.
Vine În sfârȘit Și H&M. De altfel, H&M este unul dintre brandurile străine care “s-au lăsat așteptate” în România, în condițiile în care rivalii de la Zara sunt pe piața locală încă din 2007. Gigantul spaniol a ales să facă acest pas în 2010, un an în care chiriile din mallurile sunt mult sub nivelul celor din 2008, iar condițiile de negociere a contractelor sunt mult mai avantajoase pentru retaileri.
Politica H&M este însă diferită de cea a rivalilor de la Inditex, care se extind treptat pe o piață. H&M intră cu 20-30 de magazine odată, aceasta fiind strategia lor peste tot în lume.
De la anunțul din iunie al H&M, privind intrarea pe piața locală, și până în prezent, numele mallurilor în care vor fi situate primele magazine au devenit publice, suedezii urmând să deschidă în primăvară unități pe două etaje în Cotroceni Park și Băneasa Shopping City, dar și în București Mall și Plaza România.
La două săptămâni de la anunțul H&M, alți suedezi – divizia imobiliară a grupului IKEA – au stabilit noile repere de preț în piața terenurilor, cumpărând pentru 34,6 milioane de euro un lot de 5,1 hectare din platforma industrială Timpuri Noi.
Prețul pe metrul pătrat: 678 de euro, de aproape trei ori mai mic față de așteptările proprietarilor companiei industriale din perioada de boom imobiliar. Cu toate acestea, contractul reprezintă cea mai mare tranzacție cu un teren realizată în ultimii doi ani în România și un punct de plecare pentru evaluările tranzacțiilor viitoare.
De actualul context imobiliar a profitat și LIDL, grupul german care se luptă cu Aldi pe piața europeană a discounterelor și care avea în vară 25 de șantiere deschise și autorizații de la primării pentru construcția primelor magazine.
Cea mai scumpă zonă bifată pe lista LIDL ar putea fi terenul din București achiziționat la începutul lui 2010 de la producătorul Pepsi Americas, pentru suma de 3,2 mil. euro. Ținând cont însă de suprafața acestuia de 11.000 de metri pătrați, terenul ar putea fi folosit ca amplasament atât pentru un magazin, cât și pentru spații de depozitare.
Cu toate acestea, numărul investitorilor și al companiilor imobiliare care semnează acum contracte imobiliare este încă redus față de perioada în care în buzunarele brokerilor intrau câteva sute de euro în fiecare zi. Dacă ar fi mai mulți, probabil ar începe să crească prețurile și chiriile.