Ieri seara ne-am strans la “Pipa Pacii”. La seminarul cu acest titlu au fost prezenti reprezentanti ai industriei tutunului si alcolului, jurnalisti, un trimis al Politiei Economice, oameni din advertising si reprezentanti ai CODECS, co-organizatorul evenimentului.
Subiectul, sau mai degraba subiectele au fost unele placute sufletului omului : tutunul si alcoolul. Am numit seminarul “Pipa Pacii” pentru ca ne-am gandit ca ne va da ocazia de a vorbi relaxat despre dificultatile acestor indudustrii si despre modul in care ele pot fi macar indulcite, intr-un fel in care sa fie profitabil pentru toata lumea.
Din pacate, Ministerul de Finante a absentat de la intalnire, asa ca incercam, macar in aceasta pagina, sa construim o punte de comunicare intre doua entitati aparent ireconciliabile : cei care taxeaza si cei care sunt taxati.
atim foarte bine ca statul are mereu nevoie de bani si ca, atunci cand cutitul ajunge la os, se intoarce dupa ei la cei despre care stie ca ii vor da – si in aceasta categorie, producatorii privati de tigari sunt primii care intra in colimator.
ai totusi, exista solutii din care ambii castiga, dupa cum aparenta victorie a instituirii unor taxe mai mari poate sa nu garanteze venituri mai mari la buget, pe termen lung.
O experienta argentiniana
Anul trecut, Ministerul Economiei din Argentina a redus accizele pe tigari, in schimbul unei garantii din partea producatorilor ca vor asigura guvernului 1,8 miliarde de dolari pe an la buget.
Suma este mai mare cu 400 de milioane decat cea cu care se alegea de obicei guvernul. In schimb, acesta a redus taxele indirecte pe tigari la 16 %, de la 21%.
Pentru a-si pastra marginile de profit, producatorii de tigari au crescut preturile cu 10-15 % – eveniment care se intampla oricum, daca accizele cresteau.
Ca si la noi, guvernul argentinian avea nevoie de acesti bani pentru a reduce deficitul bugetar. Compromisul acesta l-a ajutat sa obtina sume pe care putea conta, spre deosebire de banii din taxe ad valorem, care pot fi doar estimati. In acelasi timp, industria tutunului a decis sa ia masuri serioase pentru reducerea contrabandei.
Ea a oprit exportul produselor vandute local catre tarile vecine. Acestea erau de obicei reintroduse in tara de contrabandisti, cu profituri bune.
Europa inspectorilor fiscali
In Uniunea Europeana, tutunul si alcoolul sunt produse taxate in mod sistematic si la cote sensibil mai inalte decat media produselor de consum.
Justificarile sunt sanatatea publica, care ar fi imbunatatita odata cu scaderea consumului. Pe de alta parte, taxele acestea ajuta in cresterea veniturilor bugetare, care, in anumite state sunt directionate catre sanatate.
“Trebuie sa recunoastem ca taxele pe tutun, mai ridicate in comparatie cu alte produse sunt susceptibile de a incuraja frauda.
Cu cat taxele sunt mai mari, cu atat mai mare e tentatia contrabandei” spun documente oficiale ale Directoratului General de la Bruxelles.
Estimarile actuale sunt ca pierderile totale sunt de 400 MECU in fiecare an, in statele UE. Acest lucru trebuie luat in calcul in contextul oricarei initiative de crestere a fiscalitatii.
Englezii au aflat unde duc taxele inalte
“In Marea Britanie, taxele pe tutun au creat o oportunitate nesperata pentru lumea interlopa. 50 de grame de tutun se vand pentru aproximativ 2 lire in Belgia si 7 in Marea Britanie.
Estimarile Trezoreriei sunt ca 1,58 miliarde de lire in taxe se pierd in fiecare an. Sigur, ca sa nu faca doua drumuri, contrabandistii mai trec peste granita alcool, droguri si imigranti ilegali.”
Sunt cuvintele unui articol din revista britanica The Economist, intitulat “Frontiera salbatica”. Un raport recent al trezoreriei Marii Britanii afirma ca “Taxele pe alcool si tutun cer o atentie deosebita, nu in ultimul rand din cauza impactului fraudei, contrabandei si cross-border shopping-ului.”
Posibile masuri de contracarare a fraudei si contrabandei, luate in calcul de Marea Britanie au inclus un control mai strict la granita si armonizarea accizelor si taxelor vamale cu tarile vecine.
Nici una dintre aceste masuri nu a fost examinata in adancime ori aplicata, din cauza incompatibilitatii cu legislatia comunitara, in primul caz si al sanselor reduse pentru un acord cu terte tari in aceasta directie, in al doilea caz.
O alta observatie este ca sumele care “scapa” bugetului prin contrabanda sunt sensibil egale cu cele care sunt pierdute prin cross-border shopping legal.
Europa impotriva contrabandei
Statele europene au propus, aplica sau vor aplica nenumarate masuri de ordin legal sau administrativ pentru reducerea contrabandei.
Intre ele intra identificarea produselor din registrele de stocuri, marcarea electronica cu timbru magnetic (o solutie mai degraba apartinand viitorului ), supravegherea mai atenta a produselor in tranzit scutite de vama, utilizarea echipamentelor cu raxe X pentru traficul comercial de mare tonaj.
In plan public au fost concepute si desfasurate campanii publice, pentru educarea atitudinilor si comportamentului publicului. Rezultatele variaza de la tara la tara, insa un lucru pare comun in toate statele europene : oamenii nu se prea jeneaza sa cumpere de la contrabandisti.
Acceptarea publica a contrabandei este o cauza de ingrijorare pentru liderii Uniunii Europeane si o problema oarecum modesta pentru succesivele administratii romanesti. Peste toate, publicul o considera o infractiune fara victime, daca nu chiar e scoasa din randul infractiunilor.
Cu toate acestea, trebuie notat ca raul nu vine niciodata singur : criminalitatea economico-financiara duce, in mod constant la cresterea criminalitatii generale. Problema calitatii produselor contrafacute este iarasi una grava, mai ales in cazul alcoolului.
Intelepciune din batrani
As incheia cu cateva cuvinte, poate nedrepte pentru statul modern, insa cu siguranta citabile si acum. Ele apartin lui Henry Simons, si au fost publicate in 1938, in cartea sa “Personal Income Taxation”: “Multi liberali apara accizele, printre care si pe cele pe tutun, pe baza argumentului ca tutunul nu e o necesitate – ca oamenii saraci pot evita aceasta apasare fiscala pur si simplu prin oprirea sau limitarea tutunului.
Este absurd sa argumentezi ca oamenii cu venituri mici pot trai fara tutun, atata vreme cat toate studiile arata contrariul. In fond, acest bun de consum a fost ales pentru taxare tocmai pentru ca ne asteptam ca ei sa-l consume in continuare!
Altfel, guvernul nu s-ar mai alege cu nimic in plus la buget. Taxe precum acestea sunt cele mai eficiente cai de obtinere de venituri de la baza scarii sociale.”
Pe piata tutunului, statul este si jucator si arbitru
Piata romaneasca a tutunului este paradoxala: guvernul este proprietarul Societatii Nationale a Tutunului din Romania, unul dintre cei mai mari jucatori, si in acelasi timp face regulile de joc pe piata.
“Exista industrie nationala de bauturi racoritoare sau industrie nationala de detergenti?” s-a intrebat Peter Imre, director Corporate Affairs Philip Morris Romania.
“Nu este normal sa existe o astfel de situatie. Pentru ca guvernul nu poate fi impartial. Cinci guvernari ne-au promis ca mai ajuta doar o singura data SNTR-ul, dupa care totul va intra in normal. Nu s-a intamplat niciodata”, sustine Imre.
Nici autoritatile nu-si dau seama cate implicatii are o simpla crestere de accize. “Un consilier de la presedintie, a spus intr-una din intalnirile cu reprezentantii industriei tutunului (BAT, JTI, Philip Morris, Papastrados), ca “”, a spus Imre.
In conditiile in care 40% din populatia Romaniei fumeaza si jumatate dintre acestia cheltuie intre 10-20 % din bugetul lor pentru tigari, cresterea preturilor le da bugetul peste cap.
“Un consumator de tigari nu va renunta la fumat din cauza cresterii preturilor. O putem spune in calitatea noastra de experti. Companiile noastre au peste 100 de ani de activitate in urma, au experienta multor guverne care au incercat sa creasca taxele in mod exorbitant. Singura urmare este cresterea contrabandei, niciodata reducerea consumului fizic de tigari”, a mai spus Imre.
“?igarile, oricat de controversate sunt, ar trebui consumate la alegere. Suntem de acord ca fumatul in randul minorilor este o problema”, a mai spus reprezentantul Philip Morris.
“Pe noi nu ne sperie taxele mai mari, nivelul mai ridicat al acestora. Ne displace si nu putem fi de acord cu favorizarea unuia dintre competitori. SNTR-ul nu si-a putut plati datoriile si nu va putea plati taxe marite Noi platim anual circa 400 de milioane de dolari taxa la buget”, sustine Imre.
In cadrul Consiliului Europei, au fost (21 martie) discutate progresele facute de Romania pentru integrarea europeana. Concluzia a fost ca aceasta tara nu e gata sa se alinieze standardelor europene din punctul de vedere al colectarii taxelor. Este vorba, in mod clar, de Societatea Nationala Tutunul Romanesc.
Industria tutunului a negociat cu cinci guverne. “Acestea se schimba, noi ramanem. In momentul in care am afirmat ca marirea accizelor ne poate face sa reconsideram planurile noastre de afaceri in Romania, ni s-a replicat (fara urma de fair-play) ca oricum nu o sa plecam, pentru ca am investit deja foarte mult, avem fabrici aici si nu o sa le parasim. Iar daca vrem sa plecam, suntem liberi.
E adevarat ca avem investitii foarte mari in Romania si nu putem sa ne luam aâ¬oin buzunar” fabricile si sa plecam. Dar nu acesta este modul in care ar trebui tratati investitorii straini care erau rugati acum cativa ani sa vina in Romania”, a mai spus Imre.
Multinationalele sunt straine prin aportul de capital. “Dar suntem romani prin taxele pe care le platim, prin angajatii nostri care sunt romani, prin calitatea pe care incercam sa o oferim consumatorilor romani, prin experienta in afaceri pe care o aducem in aceasta tara si pe care o lasam aici” a adaugat Peter Imre.
Propunerea pentru oficialii guvernului ar fi reducerea cu trei sferturi a taxelor actuale. Statul ar ramane in acest caz cu mai mult decat acum, pentru ca nu ar mai exista contrabanda, a mai spus reprezentantul Philip Morris.
“Singurul lucru pe care il cerem noi este sa ne putem vinde in mod legal produsele”, a declarat Peter Imre.
Internele au mainile legate in lupta cu contrabanda
Colonelul Mihai Tudose, reprezentantul ministerului de interne, a sustinut in cadrul seminarului ca “marea responsabilitate in domeniul recuperarii accizelor si al controlului contrabandei revine ministerului finantelor”, internele neavand destula libertate juridica in acest sens.
“Contrabanda a existat, exista si va exista. Depinde de limitele in care aceasta se manifesta”, a declarat Mihai Tudose, colonel in Ministerul de Interne.
El afirma ca in acest context trebuie scoase in evidenta slabiciunile sistemului legislativ. “Contrabanda a crescut sensibil dupa 1990, insa lucratorii ministerului de interne nu sunt singurii care actioneaza in domeniu”, spune Mihai Tudose.
Reprezentantul ministerului de interne a precizat ca “pionii principali in lupta impotriva contrabandei sunt lucratorii vamali”.
El a aratat in cadrul seminarului ZF ca toate actele normative care reglementeaza regimul accizelor prevad ca responsabilitatile de gestiune si control si actiunile in domeniu cad exclusiv in sarcina unor institutii ca ministerul finantelor sau ministerul agriculturii, aâ¬oin nici un caz ministerului de interne”.
“Noi nu avem destula libertate juridica in acest sens. Cei care decid sunt tot angajati ai ministerului finantelor, respectiv vama si Garda Financiara”, a precizat Tudose.
“Desi am fost consultati in vederea elaborarii actelor normative respective, punctele noastre de vedere nu au fost luate in considerare niciodata”, a mai spus colonelul Mihai Tudose.
In privinta eficientei introducerii marcarii cu timbre a pachetelor de tigari si a sticlelor de bauturi alcoolice, el a afirmat ca aceasta masura a avut un efect temporar si de intensitate redusa in directia reducerii contrabandei.
“Oamenii s-au orientat repede. Deja in Republica Moldova si in Bulgaria exista fabrici care produc timbre false pentru RomOnia”, spune Mihai Tudose.
El a aratat ca timbrele respective sunt identice cu originalele, falsurile neput=nd fi depistate cu lampa cu ultraviolete, ci numai cu echipamente ai sofisticate detinute de Imprimeria Nationala.
Reprezentantul ministerului de interne spune ca timbrele false care intra pe piata “din vecini” sunt folosite in special de fabricile mici de tigari si alcool, care pot imita foarte bine si ambalajele produselor de marca originale.
“Am depistat tipografii de timbre false si in RomOnia, dar avem semnale ca exista si tigari contrafacute marcate, de asemenea, cu timbre false”, a declarat Mihai Tudose.
Marirea accizelor este doar un imbold pentru contrabanda
Ministerul Finantelor incearca sa vanda consumatorilor romani tigari care au au aproape preturi similare celor din Uniunea Europeana, unde veniturile sunt de zece ori mai mari, astfel incat singura consecinta, foarte grava pentru consumatori, bugetul statului si producatori este cresterea contrabandei.
In Uniunea Europeana, acciza pentru produse creste odata cu veniturile consumatorului. Fac exceptie de la aceasta regula Marea Britanie si Irlanda.
Suedia s-a confruntat cu un nivel ridicat al contrabandei pana in 1998, cand a redus taxele, a declarat Adrian Popa, Director Corporate Affairs British American Tobacco (BAT) Romania.
In Marea Britanie, din cauza accizelor mari (care provoaca un pret mare la vanzarea tigarilor), contrabanda este foarte dezvoltata.
Din aceasta cauza se pierd, anual, circa 1,4 mld. de lire sterline, care reprezinta lipsa taxelor de platit pentru comertul “la negru” cu tigarete.
Dupa revenirea la normal a nivelului de accizare al tigarilor, in Suedia (1998), s-a redus, in mod firesc, volumul contrabandei.
ai inainte de marirea accizelor, in Romania, nivelul acestora era ridicat – pana la limita de suportabilitate a consumatorului. Acum, preturile tigarilor sunt mult mai mari comparativ cu cele din tarile vecine, fapt care incurajeaza contrabanda.
Rezultatul, in acest caz, nu este nici scaderea consumului fizic de tigarete (posibil unul dintre obiectivele autoritatilor), nici cresterea efectiva a veniturilor la buget (motivul cresterii taxelor), pentru ca pe marfa de contrabanda nu se platesc taxe.
Consumatorul se orienteaza catre preturi convenabile, preturi la care este disponibila doar marfa de contrabanda, a mai spus Popa.
“Cel care plateste toate taxele este cumparatorul. Noi nu facem decat sa colectam aceste taxe, in locul guvernului, de la cei opt milioane de fumatori romani. O facem noi pentru ei”, a mai declarat Popa.
Reducerea vanzarilor legale de tigari afecteaza afacerile companiilor multinationale din domeniu (JTI, BAT, Philip Morris si Papastrados). Dar acest lucru nu inseamna ca au de pierdut doar investitorii straini. Daca nivelul accizei este mult prea ridicat, preturile cresc cu 15% (in acest caz) si puterea de cumparare scade cu 5%.
“Dupa estimarile noastre, nivelul contrabandei atinge o treime din volumul de tigarete vandut pe piata. Ca urmare, scad veniturile bugetare prin ingustarea bazei de impozare. Pe de alta parte, sunt inghetate investitiile iar restructurarile de personal sunt inevitabile”, a explicat Popa.
Chiar gandind nationalist (“daca marim accizele, afectam investitorii straini, nu-i bai!”), oricine poate vedea ca sunt afectatii romani, a incheiat Popa.