Drumul ireversibil al SNP Petrom pentru a ajunge in mainile unui proprietar privat este astazi la momentul anuntarii listei scurte de investitori, dupa analiza celor 15 expresii de interes. Care vor fi acestia? Greu de spus. Interesul surprinzator al gigantului petrolier american Conoco, lipsa oficiala de la start a grupului rusesc Lukoil si numarul mare de expresii de interes depuse fac loc mai multor scenarii de preluare a companiei, una din putinele companii petroliere integrate ce au mai ramas de cumparat in Europa de Est.
“Privatizarea Petrom este interesanta, dovada cele 15 expresii de interes depuse, pentru ca ofera o piata pe care o poti controla cu resursele proprii ale acestei companii. In spatele companiei este o piata din care Petrom detine aproximativ jumatate”, explica surse guvernamentale.
Dincolo de acest lucru, punctele tari ale Petrom in tranzactia pe care statul roman a anuntat ca o va finaliza pana la 31 martie 2004 sunt portofoliul de extractie si productie si acoperirea in teritoriu a retelei de distributie, de crica 600 de benzinarii. Cu rezerve de hidrocarburi in Romania si Kazahstan, Petrom are un anumit grad de independenta de piata internationala.
Printre punctele slabe insa s-ar putea numara nevoia de investitii in cele doua rafinarii, Arpechim Pitesti si Petrobrazi Ploiesti, nevoie estimata la 400 mil. $ in urmatorii 3-4 ani. In sectorul petrochimic, este nevoie de asemneea de 430 mil. $ investitii pana in 2007, iar procesul de restrucuturare al unei companii de 60.000 de angajati e departe de a fi finalizat.
In ceea ce priveste la calitatea expresiilor de interes depuse, la prima vedere pericolul de a-si vedea candidatura respinsa planeaza asupra firmei romanesti Sicomiga Singleman ONG (Agigea), casei de comert Glencore ce nu are operatiuni in industria petroliera propriu – zisa (upstream sau downstream) sau Kanooz Al Watan Oil (Arabia Saudita), care la momentul depunerii expresiilor de interes nu depusese un minim de informatii de prezentare cerut de autoritati. O firma practic necunoscuta pe piata de profil romaneasca este Phoenix Oil, inregistrata in Cipru.
Ce cauta ConocoPhilips la Petrom?
Aparitia lui ConocoPhilips, a treia corporatie petroliera americana, pe lista celor interesati de Petrom a fost o surpriza cu atat mai mare cu cat la privatizarea celei mai mari companii romanesti nu parea sa trezeasca interesul unei companii de o asemenea talie. Cat de puternic este acest interes al Conoco de a prelua Petrom, fiind vazuta de multi analisti ca si Eni (Italia), singura cale de a scapa Petromul de invazia capitalului rus?
“Conoco era interesata de partea de extractie si productie de titei din Romania inca din 1986. Apoi, in ultimii ani a venit alaturi de un alt gigant al lumii, grupul francez Total Fina Elf sa investeasca alaturi de Petrom in blocul Neptun, aflat in largul Marii Negre. Anul trecut, insa cei doi giganti s-au retras”, spun surse de pe piata petroliera.
Achizitia Petrom de catre ConocoPhilips, o corporatie cu venituri de 56,7 mld. $, nu ar insemna un efort financiar deosebit. Care ar fi insa miza acestei achizitii? Portofoliul de activitati de extractie si productie, cu o rata de productie de titei si gaze, printre cele mai mari in regiune, si care acopera bine piata interna. Al doilea argument ar putea fi reteaua de distributie a companiei, Conoco detinand retele de benzinarii in Cehia (51 de statii si participatii la doua rafinarii), Polonia (57 de statii), Slovacia (15), Ungaria (28) sub brandul de retail JET.
Contactati de Ziarul Financiar, reprezentantii ConocoPhilips au refuzat sa faca orice fel de comentarii pe tema interesului pentru Petrom. ConocoPhilips indeplineste criteriile cerute in anuntul de privatizare pentru Petrom.
Lukoil vine la Petrom. Insa cu cine urca in barca?
Dupa declaratiile oficiale facute de insusi presedintele grupului Lukoil, Vagit Alekperov care conduce a doua companie petroliera ruseasca, nimeni nu se astepta ca Lukoil sa lipseasca la prima strigare pentru Petrom. Cu toate acestea, surse din cadrul Lukoil au precizat pentru Ziarul Financiar ca Lukoil va participa la privatizarea Petrom, fara sa precizeze cum va fi manifestat acest interes. Pe unde va intra Lukoil in cursa pentru Petrom?
In acest moment, pe piata se vehiculeaza informatii conform carora “necunoscutele” din ecuatia Petrom, si anume Sicomiga Agigea sau Phoenix Oil Ltd. din Cipru, ar putea ascunde in spate interesul gigantului rus, care nu poate rata o asemenea achizitie. Surse de pe piata banuiesc insa ca Lukoil poate cadea la intelegere cu una din cele patru companii din regiune interesate de Petrom: PKN Orlen (Polonia), MOL (Ungaria), Hellenic Petroleum (Grecia) sau OMV (Austria). Nici una nu este suficient de puternica pentru a digera pe cont propriu o prada asa de mare.
Printre potentialii parteneri ai Lukoil s-ar putea numara insa atat alte companii mari din Rusia- Gazprom si TNK BP, cat si casa de comert Glencore (Elvetia), care are nevoie de un operator petrolier si de gaze pentru a indeplini conditiile cerute in anuntul de privatizare.
De ce nu poate rata Lukoil cursa pentru Petrom? Piata romaneasca este una dintre cele mai importante pentru Lukoil in Europa de Est, dovada preluarea rafinariei Petrotel Ploiesti in 1998 si expansiunea rapida catre 200 de benzinarii pana la finele anului, devenind cel mai puternic operator strain de pe piata de retail.
Apoi, grupul rus este bine pozitionat in statele din jurul Romaniei, precum Ucraina, Republica Moldova, Iugoslavia (preluarea in curs de derulare a companiei de retail Beopetrol) si Bulgaria.
Participarea Lukoil la privatizarea Petrom a involburat apele si in mediul politic romanesc, unde unii oameni politici au atras atentia ca Romania ar putea intra intr-o zona de influenta “gresita geografic” daca rusii ar prelua cea mai mare companie romaneasca. Mai mult, Lukoil s-a aflat in mijlocul unor controverse privind respectarea planului de investitii pentru modernizarea rafinariei Petrotel Ploiesti, asumat la preluarea pachetului majoritar in 1998. Programul de investitii a fost demarat abia in primavara acestui an, dupa ce rafinaria a fost oprita anul trecut, iar o parte din salariati au fost disponibilizati.
Grupul Lukoil are vanzari anuale de peste 15 mld. $, un profit net de 1,8 mld. $ si este unul dintre cei mai mari producatori de titei cu o productie anuala de 564 mil. de barili.
PKN vrea un consortiu central european
PKN Orlen, cea mai mare companie petroliera din Polonia, a depus si ea expresie de interes pentru Petrom, companie prea mare pentru a se descurca pe cont propriu. Polonezii au lansat ideea unui parteneriat cu grupul ungar MOL chiar inainte de termenul limita pentru depunerea expresiilor de interes.
PKN Orlen este interesat in privatizarea Petrom si a Unipetrol (Cehia), motiv pentru care a lansat zilele trecute ideea formarii unui consortiu central european pe carburanti.
Consiliul de Administratie al PKN Orlen a dat lumina verde, saptamana trecuta, strategiei de dezvoltare a conducerii companiei, care include ideea concernului regional, potrivit purtatorului de cuvant Krzystof Mikolajczyk, citat de agentia rusa de presa Interfax.
Semnalul verde primit de conducere permite initierea de discutii cu potentiali parteneri. Directorul general al PKN, Zbigniew Wrobel, i-a numit printre acestia pe MOL, OMV sau chiar Hellenic Petroleum. In viziunea celor de la PKN , “fitul” perfect si l-ar gasi in parteneriatul cu MOL.
Oficialii MOL au fost, la fel ca si cei de la OMV, zgarciti cu declaratii oficiale pe tema participarii la Petrom. Dar este cert ca aceasta companie are nevoie de o pozitie cheie pe piata romaneasca, precum si pe cele din Cehia si Serbia.
Surse de pe piata petroliera afirma ca pentru aceste companii extinderea este in doisprezecelea ceas, nemaifiind nici timp, nici multe companii sau piete de cucerit. Mai devreme sau mai tarziu, si aceasta regiune va cade prada trendului globalizarii, favorabil marilor corporatii petroliere si fuziunilor intre acestea, dominata de ExxonMobile (SUA), BP (Marea Britanie), grupul anglo-olandez Shell, Chevron Texaco (SUA), Total Fina Elf (Franta), ConocoPhilips (SUA), Eni (Italia) sau grupurile rusesti Lukoil, YukosSibneft, respectiv TNK BP.
Dintre cele patru companii regionale, numai MOL si OMV detin 73, respectiv peste 50 de statii pe piata romaneasca. OMV este un grup cu venituri anuale de 7,7 mld. euro in 2002, avand in spate fondul de investitii petrolier IPIC din Abu Dhabi. Detine 25,1% din grupul petrolier privat Rompetrol si 9% din actiunile MOL.
MOL are de asemenea actionari principali investitori institutionali precum banci americane de investitii, dar si statul ungar care detine inca 25% din actiuni dupa 12 ani de la inceperea privatizarii companiei. MOL are venituri anuale de 4,4 mld. $ si o capitalizare de piata de 2,5 mld. $.
PKN Orlen are venituri anuale de 4,2 mld. euro, iar Hellenic Petroleum de 3,6 mld. euro in 2002. Cele patru companii intrunesc conditiile cerute de anuntul de privatizare.
La intersectia intereselor rusesti si americane
Companiile americane, mult asteptate la privatizarea Petrom de autoritati, sunt agreate in cercurile politice de la Bucuresti, mai ales de cand Romania a fost invitata sa adere la NATO.
Americanii au venit cu patru companii – ConocoPhilips, Occidental si Alon, iar grupul american Halliburton a ales varianta consortiului cu Tender (Romania) si Regal Petroleum (Marea Britanie), pentru a evita excluderea pe motiv ca nu deruleaza operatiuni in domeniul petrolier.
Un alt grup compact este cel al firmelor rusesti, format din Gazprom si TNK BP, iar undeva in umbra deocamdata se ascunde Lukoil. Gazprom, cea mai mare companie de gaze din lume cu venituri de 20 mld. $ anul trecut, era asteptata la Distrigazuri, insa preluarea Petrom ar rezolva mai simplu situatia, afirma surse guvernamentale. Daca ar prelua Petrom, Gazprom pune mana pe al doilea producator de gaze roman si unul dintre cei mai importanti furnizori de pe piata interna.
TNK BP, un joint venture ruso-britanic cu vanzari anuale de 6 mld. $, este in faza extinderii in Europa Centrala si de Est, avand in vizor active petroliere din Romania (Petrom) si Turcia (Turpas).
Grupul Eni (Italia), cu venituri anuale de circa 50 mld. $, este unul dintre jucatorii cu sanse mari de a prelua Petrom, spun aceleasi surse de pe piata. Eni este prezent prin filiala sa de retail, Agip, cu aproximativ 20 de statii, are operatiuni de extractie in Marea Caspica, si a fost interesat de preluarea Petrom si in 1999, la prima incercare de privatizare a companiei. adrian.mirsanu@zf.ro