“Ne-am întâlnit cu decizii care fuseseră deja luate”, a afirmat sâmbătă președintele cipriot, potrivit Financial Times.
Amenințarea a fost formulată la întâlnirea de vineri seară a miniștrilor Finanțelor din zona euro, care l-au determinat pe Michael Sarris, ministrul Finanțelor din Cipru, să impună o taxă specială de 9,9% asupra depozitelor bancare de peste 100.000 euro drept condiție cheie pentru acordul de finanțare externă de 10 miliarde euro. Depozitele mai mici de 100.000 euro, pragul de garantare în UE, urmează să fie taxate cu 6,75%.
Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizați pentru recapitalizarea băncilor. Deținătorii de depozite afectați urmează să primească drept compensație acțiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului.
Anastasiades a apărat taxa specială, afirmând că Bank of Cyprus și Laiki Bank, cele mai mari bănci din Cipru, s-ar fi prăbușit imediat dacă BCE ar fi oprit linia de finanțare către Laiki.
Liderul cipriot a afirmat că Ciprul avea de ales între “un scenariu catastrofal, cu faliment dezordonat, sau un scenariu cu o gestionare dureroasă, dar controlată a crizei”.
Astfel, “mii de întreprinderi mici și mijlocii și alte firme ar fi ajuns la faliment, sectorul serviciilor ar fi riscat colapsul total, cu o posibilă ieșire din zona euro”, urmată de o devalorizare cu cel puțin 40% a lirei cipriote, odată readpotate, a spus președintele.
Pe străzile Nicosiei s-au format sâmbătă cozi de sute de persoane în fața sucursalelor bancare, în prima zi a unui weekend prelungit cu ocazia unei sărbători naționale, care are loc luni. Sucursalele bancare erau închise, iar bancomatele afișau lipsă de fonduri.
Autoritățile au precizat că sumele aferente taxei au fost blocate imediat după adoptarea deciziei.
“Ne-au înșelat, au spus că nu s-ar atinge niciodată de depozite”, a spus Andreas Efthymiou, un șofer de taxi, care amintește de promisiunea guvernului de a căuta alte variante pentru salvarea băncilor.
Christos Pappas, care lucrează în domeniul serviciilor financiare, susține că a încercat să-și transfere pe internet economiile imediat ce a aflat veștile, însă contul fusese deja blocat.
Partidul comunist din Cipru, Akel, care a încercat în toamna anului trecut să blocheze negocierile cu BCE, dar a cedat la aceeași amenințare cu falimentul Laiki, a denunțat acordul și a propus un referendum privind renunțarea la moneda euro.
Partidul Democrat (Diko), care l-a susținut pe Anastasiades la alegerile prezidențiale din luna februarie, a cerut populației să păstreze calmul, precizând că Ciprul a fost “șantajat” la ședința Eurogroup.
Se estimează că aproximativ jumătate din depozitele de 68 miliarde euro din sistemul bancar cipriot sunt controlate de entități din Rusia, Grecia și Marea Britanie. Există temeri că deținătorii străini de depozite vor desfășura retrageri masive marți, odată cu redeschiderea băncilor.
“Toate persoanele vizate trebuie să fie informate pentru a putea lua deciziile adecvate”, a declarat directorul general al Bank of Cyprus, Yannis Kypri, înaintea unei ședințe de urgență a bancherilor ciprioți cu guvernatorul Panicos Demetriades.
Ministrul grec al Finanțelor, Yannis Stournaras, a afirmat că persoanele care au economii la sucursalele elene ale băncilor cipriote nu vor fi afectați. Rețelele din Grecia ale Bank of Cyprus și Laiki (Popular) vor fi despărțite de băncile mamă și vor fi transferate către o bancă de stat din Grecia, probabil chiar marți.