Consiliul Investitorilor Străini (CIS) consideră că România se confruntă mai degrabă cu o lipsă de priorități în alocarea resurselor decât cu absența resur­selor și a reluat discuția privind cele cinci investiții prioritare, care ar putea duce în următorii cinci ani la un plus de 9,5 puncte la creșterea PIB și la crearea a circa 200.000 de locuri de muncă.

“Economia românească este la un punct de cotitură. Este necesar un model economic bazat pe investiții și exporturi și să țintim spre o dezvoltare sustenabilă, cu creșterea veniturilor și îmbunătățirea competitivității. Ro­mânia se confruntă mai degrabă cu o lipsă de prio­rități în alocarea resurselor, nu cu o lipsă a resurselor în termeni absoluți”, a spus Mariana Gheorghe, preșe­din­tele CIS și liderul celei mai mari companii, Petrom.

Investițiile totale calculate de CIS pentru cele cinci proiecte prioritare ar fi de 10 mld. euro, din care costuri bugetare numai 2,4 mld. euro. Cele cinci proiecte ar aduce venituri bugetare suplimentare de 3,6 mld. euro.

În prezent, există 46.000 de proiecte de investiții publice în diferite stadii. “Este momentul ca autoritățile

să-și concentreze eforturile asupra creșterii economice, nu numai asupra consolidării fiscale. Lipsa unor măsuri concrete și vizibile ar putea determina investitorii străini să ia unele măsuri nedorite pentru România”, a men­ționat Gheorghe.

Autostrada Nădlac-Sibiu ar trebui să fie pe primul loc în lista celor cinci priorități investiționale pentru ur­mătorii cinci ani, având în vedere impactul în economie, cheltuielile bugetare și cofinanțările de la UE. Investiția, estimată la 3 – 4 mld.euro, ar avea ca impact o creștere de 3,6 puncte a PIB pe termen mediu și crearea a 74.000 de noi locuri de muncă.


Pe poziția secundă în lista proiectelor figurează continuarea lucrărilor la Autostrada București-Brașov. Topul investițiilor prioritare este completat de proiectele de infrastructură Craiova – Constanța, hidro­centrala Tarnița-Lăpuștești și proiectul paneuropean lansat recent Extreme Light Infrastructure.

Gheorghe a amintit că anul trecut investiții majore din punct de vedere financiar au fost oprite sau retrase din România. “Nu suma este importantă, ci faptul că investiții anunțate au fost retrase. Reacția investitorilor a fost mai rapidă în fața unor incertitudini, lipsa de predictibilitate, elemente legislative, fiscale sau chiar de politică economică. În perioada următoare trebuie să încercăm să dezvoltăm mediul investițional.”

Dominic Bruynseels, vicepreședinte al CIS și președintele executiv al BCR, a spus că ierarhizarea proiectelor s-a bazat pe măsurarea veniturilor viitoare generate, pe susținerea creșterii economice și a creării de noi locuri de muncă, precum și pe minimizarea costurilor bugetare și absorbția fondurilor europene.

În opinia econo­mistului-șef al BNR, Valentin Lazea, mai importantă decât can­ti­tatea investițiilor străine este calitatea investitorilor. “S-a vehiculat o cifră, s-a vorbit de aproximativ 25 mld. euro în următorii 5-6 ani. Ceea ce pare foarte plauzibil dacă până acum am atras circa 50 mld. euro. Dar mai importantă decât cantitatea mi se pare calitatea investitorilor, și calitatea sau tipul de investitori pe care România sau orice țară îi atrage depinde de condițiile macroeconomice și condițiile instituționale. Studii internaționale au relevat faptul că investitorii străini serioși se uită la patru aspecte: flexibilitatea forței de muncă, infrastructură, funcțio­narea justiției și adâncimea piețelor financiare”.

Ministrul transporturilor și infrastructurii Anca Boagiu a lansat un avertisment public companiilor de construcții că nu vor mai continua practicile care le permiteau să facă cereri de suplimentare cu până la 50% a valorii contractului. “Ne dorim un parteneriat cu investitorii și constructorii și tot ce am cerut este ca banii să fie folosiți corect și lucrările să fie terminate la timp, așa încât să nu mai avem, și nu vom avea, noi corecții la contracte, suplimentări la bugetul proiectului care mergeau și până la 50% din valoare.”

Pentru a asigura predictibilitatea fiscală cerută de oamenii de afaceri și de investitori, ministrul finanțelor Gheorghe Ialomițianu a promis că orice măsură va fi discutată înainte cu patronatele, cu specialiștii și reprezentanții mediului de afaceri și a spus că nu este avută în vedere majorarea impozitelor.

CIS reprezintă peste 125 de companii cu investiții totale în România de 36 de miliarde de euro.


Mariana Gheorghe, președintele Consiliului Investitorilor Străini și CEO Petrom

  • Economia românească este la un punct de cotitură. Este necesar un model economic bazat pe investiții și exporturi și să țintim spre o dezvoltare sustenabilă, cu creșterea veniturilor și îmbunătățirea competitivității;

  • Investițiile în infrastructură și în sectorul energetic au impactul cel mai mare asupra economiei, datorită sumelor mari antrenate. Pentru atragerea investitorilor este nevoie de îmbunătățirea cadrului legislativ și de continuarea reformelor, în special în domeniul energetic;

  • Pentru creșterea eficienței în domeniul energiei Guvernul ar trebui în primul rând să dovedească predictibilitate în strategia energetică, să-și stabilească în mod clar politicile, dar și planurile investiționale într-un orizont mai larg;

  • Avem o masă de investitori de calitate care sunt aici și doresc să investească. Există un parteneriat cu autoritățile. Însă lipsește ingredientul care să facă eficientă utilizarea resurselor.

Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor

  • Ministerul Finanțelor analizează foarte serios reducerea contribuțiilor sociale pentru angajator, însă decizia va fi luată după discuții cu FMI și Comisia Europeană; încasările bugetare sunt favorabile reducerii CAS;

  • Ministerul Finanțelor nu ia în calcul modificarea cotei unice, deși există discuții publice privind o asemenea măsură; nu intenționăm să creștem impozitele;

  • Guvernul nu își permite reducerea TVA. Nu este în măsură să reducă TVA, pentru că ne asigură în cea mai mare parte finanțarea cheltuielilor publice;

  • Ministerul Finanțelor va asigura și resurse pentru investiții și în contextul în care a trecut la o politică bugetară multianuală;

  • Aș dori ca și măsurile bune, și cele mai puțin bune pentru mediul de afaceri, să fie luate în timp. Mă angajez că orice măsură pe care o luăm în domeniul fiscal să fie discutată înainte cu patronatele, cu Colegiul Fiscal, cu specialiștii și reprezentanții mediului de afaceri.

Anca Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii

  • Au fost realizate economii de 600 mil. euro din licitațiile pentru lucrările de infrastructură, ca urmare a noilor reguli; bugetul care a fost alocat era de 1,7 mld. euro,

  • Din această sumă economisită, ministerul va aloca 200 mil. euro programului de centuri ocolitoare, restul sumei fiind direcționat către tronsonul de autostradă Lugoj-Dumbrava;

  • CNADNR a aplicat constructorilor penalități de 40 mil. euro din septembrie 2010 până în prezent;

  • În acest an vor fi finalizate lucrările de infrastructură feroviară pe rutele Câmpina-Predeal și București-Constanța, partea a coridorului IV paneuropean;

  • Până în 2016 va fi finalizat coridorul IV pe partea rutieră, mai puțin tronsonul Sibiu-Pitești, care are nevoie de o finanțare de trei miliarde de euro și a cărei sursă nu a fost încă identificată;

  • Pentru noi este foarte important să avem proiectele finanțate nu doar din surse bugetare sau din fonduri europene, ci și cu investiții private;

  • Obiectivul este ca la sfârșitul anului să demareze proiectul Comarnic-Brașov.

Subiecte #CIS:#Consiliul Investitorilor Straini#economie#investiții prioritare#pib#resurse