Marii investitori au început lupta pentru câștigarea clasei de mijloc din Africa, campania lor căpătând alura unei veritabile “goane după aur”, pe măsură ce africanii prind gustul mesajelor trimise de pe telefonul mobil, al meselor luate la restaurant și al cumpărăturilor la supermarket, scrie The Wall Street Journal.
În Kenya, bătălia de pe piața de telefonie mobilă se dă între divizia grupului britanic Vodafone și cea a grupului indian Bharti Airtel, fapt care a adus costul unui mesaj dat de pe telefonul mobil la un penny. Grupul american Yum Brands a anunțat că vrea să majoreze numărul de restaurante KFC la 1.200 în următorii câțiva ani, iar retailerul american Wal-Mart a cumpărat cu 2,5 miliarde de dolari (1,88 miliarde de euro) un pachet de acțiuni de 51% de la grupul sud-african Massmart, pentru a-și întări prezența pe continentul african.
Analiștii sunt de părere că numărul consumatorilor cu venituri medii din Africa, adică acele persoane care își permit cheltuieli suplimentare, în plus față de cele cu satisfacerea nevoilor de bază, l-a depășit pe cel din India. Compania de consultanță McKinsey pariază pe o piață de consum în anul 2020 de 1.400 de miliarde de dolari (1.053,2 miliarde de euro), față de 860 miliarde de dolari (647 de miliarde de euro) în 2008.
Veniturile în creștere ale africanilor devin din ce în ce mai atractive pentru companiile străine, noua clasă de mijloc a consumatorilor, aflată în plin avânt, fiind principalul element care înclină balanța. În perioada 2000-2009, investițiile străine directe din Africa au crescut de șase ori, la 58,56 miliarde de dolari (44,06 miliarde de euro), conform datelor oferite de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, cifră care cuprinde și scăderea bruscă generată de criza financiară.
Valoarea maximă atinsă de investițiile străine a fost de 72 mld. dolari în 2008. Dacă în acel an cel mai mare volum de investiții străine s-a îndreptat către fabrici, atingând cifra record de 16 mld. dolari (12,04 mld. euro), după încetinirea ritmului în 2009 ca urmare a crizei, investițiile s-au reorientat către sectorul serviciilor, Vodafone cheltuind 2,4 mld. dolari (1,81 mld. euro) în acțiuni la cel mai mare operator de telefonie mobilă din Africa de Sud.
Alți factori care au contribuit la nașterea clasei de mijloc africane sunt prețurile ridicate ale materiilor prime, infrastructura, guvernarea îmbunătățită și crearea de noi locuri de muncă în sectorul privat. Fondul Monetar Internațional a estimat pentru anul 2010 o creștere cu 5% a PIB cumulat al celor 47 de țări din Africa sub-sahariană, pentru acest an așteptându-se o creștere de 5,5%.
Dar, Africa are de străbătut cale lungă până să ajungă din urmă Asia, în condițiile în care sărăcia rămâne o problemă departe de a fi rezolvată.
Totuși, reticența guvernelor africane față de investitorii occidentali nu este greu de explicat, din două motive principale: unul psihologic, privind trecutul colonial încă viu, în care Africa a fost pentru Europa sursă pentru aproximativ 11 mil. scalvi, și unul structural, privind granițele trasate arbitrar de către puterile coloniale care împiedică țările din vestul Africii să-și unifice economiile, deși limba este comună.