Președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Horea Uioreanu, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că specialiștii mai multor instituții caută cea mai bună variantă pentru prelungirea la 3.500 de metri a pistei Aeroportului Internațional din Cluj-Napoca, astfel încât să nu se ajungă la devierea sau coborârea centurii, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Specialiștii mai multor instituții caută cea mai bună variantă la pista de 3.500 de metri de la Aeroportul Internațional din Cluj-Napoca pentru a nu se ajunge la devierea centurii și la lucrări care prevăd coborârea unei porțiuni a acesteia. Cea mai bună variantă este să prelungim pista cu 200 de metri spre Cluj-Napoca și să o scurtăm în partea opusă, din partea cu Apahida, tot cu 200 de metri, pentru a nu afecta centura. Prin extinderea spre municipiu, evităm devierea centurii Vâlcele-Apahida și vrem să nu deranjăm această investiție. În perioada următoare vom prezenta soluția finală. În această toamnă vom termina prima etapă a proiectului, pista de 2.100 de metri, și apoi vom trece la etapa a doua, prelungirea până la 3.500 de metri”, a spus Uioreanu.
La rândul său, directorul Aeroportului Internațional din Cluj-Napoca, David Ciceo, a declarat, în aceeași conferință de presă, că extinderea pistei spre oraș cu 200 de metri nu presupune demolarea de case, fiind teren suficient în zonă.
“S-ar impune doar anumite restricții la aterizare în partea spre oraș, la avioanele transatlantice”, a precizat el.
Potrivit acestuia, o altă soluție analizată este devierea centurii de ocolire Vâlcele-Apahida, pe o anumită porțiune, care intră în zona culoarului de zbor, propunere care ar putea fi concretizată în următorii șapte ani.
“Dacă nu se poate devia centura, sunt și soluții alternative. Dacă pista rămâne la 3.500 de metri și se prelungește spre oraș cu 200 de metri și centura rămâne pe actualul amplasament, s-ar impune acele restricții la aterizare”, a explicat Ciceo.
Directorul aeroportului clujean a precizat că unul dintre capetele pistei se află la o distanță de 200 de metri de centura de ocolire pe relația Vâlcele – Apahida, astfel încât “cele două proiecte nu se intersectează”.
Președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Horea Uioreanu, declara, luni, că reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj nu au ținut cont, la proiectarea centurii de ocolire Vâlcele-Apahida, de culoarul de zbor aferent pistei de 3.500 de metri care ar urma să fie amenajată la aeroport.
“Avem o problemă cu proiectul de prelungire a pistei Aeroportului Internațional din Cluj-Napoca la 3.500 de metri, din cauza centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relația Vâlcele-Apahida. Culoarul de zbor pentru pistă ar putea afecta traficul rutier de pe centură, mai ales că vorbim de decolarea unor avioane turbo, transatlantice. Normele de zbor arată că, pe o anumită rază, totul trebuie să fie la nivelul solului, iar soluția este de a coborî cu câțiva metri șoseaua de centură, pe o anumită porțiune, în așa fel încât traficul să nu depășească nivelul solului. Responsabilitatea pentru situația creată aparține fostelor conduceri ale DRDP Cluj și CJ Cluj, ambele PDL, care nu au corelat cele două proiecte”, spunea Uioreanu.
El preciza că, până la finalizarea lucrărilor de prelungire a pistei la 3.500 de metri, estimată peste doi ani, se poate găsi o soluție tehnică privind centura de ocolire Vâlcele-Apahida.
“Așa se întâmplă când doi membri ai aceluiași partid, PDL, cu funcții – Ion Pantelimon, fostul director al DRDP Cluj, și Alin Tișe, fostul președinte al CJ Cluj -, nu au discutat înainte cele două proiecte. Este vorba de o pagubă, că vorbim de 10 milioane de euro sau mai puțin, din banii publici, pentru care cineva ar trebui tras la răspundere. De remarcat că proiectul de prelungire a pistei a fost depus cu mult înainte de cel al centurii de ocolire Vâlcele-Apahida”, susținea Horea Uioreanu.
La rândul său, directorul DRDP Cluj, Eugen Cecan, declara că problema prelungirii pistei și a culoarului de zbor a fost semnalată încă în 2008, dar nu s-a luat nicio măsură.
“De la nodul de la ieșire din Cluj, în zona Dezmir, al actualei centuri de ocolire Vâlcele-Apahida ar trebui, de exemplu, să facem pe o lungime de circa 3,4 kilometri o centură paralelă, care să iasă în sensul giratoriu din zona Magnolia. Acea porțiune dintre nodul de la Dezmir și sensul giratoriu ar trebui ruptă de la mijloc, pentru a coborî la nivelul pistei. Este o variantă, dar specialiștii vor trebui să găsească cea mai bună soluție. Eu am semnalat această problemă în 2008, dar nu s-a rezolvat nimic”, explica el.
Pe de altă parte, fostul președinte al CJ Cluj Alin Tișe afirma că problema ridicată de Horea Uioreanu este una “falsă”, în condițiile în care cele două proiecte “au fost corelate înainte de începerea lucrărilor”.
“În lipsă de proiecte proprii, domnul Uioreanu contestă proiectele existente. Nu este afectată construirea pistei de 3.500 de metri de centura de ocolire Vâlcele-Apahida. Există anumite zone de protecție în cazul pistei, stabilite de Autoritatea Aeronautică Română, în cazul aterizării și decolării avioanelor transatlantice, dar aceste eventuale restricții pot fi rezolvate prin sistematizarea traficului rutier pe centură, prin semaforizare, strict pe perioada decolării sau aterizării, așa cum se întâmplă peste tot în lume. Această măsură s-ar lua pentru protejarea mașinilor de pe centură, dar este vorba despre o situație de perspectivă, peste 10 sau 20 de ani, când ar putea ajunge la Cluj-Napoca astfel de avioane transatlantice”, spunea Tișe.
El adăuga că nici într-un caz nu se poate vorbi despre coborârea centurii de ocolire Vâlcele-Apahida.
Lucrările la centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relația Vâlcele-Apahida au început în 2006. Centura de ocolire are o lungime de 24 de kilometri și a costat 530 de milioane de lei, fiind inaugurată în octombrie 2011 de către fostul premier Emil Boc și fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu.
În septembrie 2011, au început lucrările la pistă decolare-aterizare de 3.500 de metri, în prima etapă pista urmând să fie extinsă la 2.100 de metri. Costurile proiectului sunt estimate la circa 78 de milioane de euro.