Două evenimente interesante au plasat Clujul, la mijlocul săptămânii trecute, sub semnul francofoniei. Pentru început, trei dintre cei mai distinși intelectuali clujeni au primit, în cadrul unei ceremonii emoționante, distincții onorifice din partea Ambasadei Franței în România. Este vorba despre scriitorul și diplomatul Horia Bădescu, alături de profesorul Sergiu Mișcoiu, de la Facultatea de studii europene a Universității Babeș-Bolyai, onorați cu Ordinul Palmes Academiques în grad de Cavaler, precum și de compozitorul Adrian Pop, distins cu Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler. Cele trei personalități clujene fac parte, așa cum sublinia în cuvântul său poetul Horia Bădescu, din acea generație care ar putea spune, ca și Nicolae Titulescu, “Când este vorba despre România și de Franța este dificil să separi inima de rațiune”.
Les Palmes Academiques este decorația franceză instituită de Napoleon Bonaparte în 1808 și transformată în Ordin la 4 octombrie 1955 de către Președintele Consiliului de miniștri, Edgar Faure, care recompensează serviciile aduse statului francez în domeniul învățământului, literelor și artelor. Ordinul Artelor și Literelor este distincția prin care Ministerul francez al Culturii omagiază personalități care se disting prin contribuții aduse la răspândirea artelor și literelor în Franța și în lume.
Cel de al doilea eveniment al săptămânii l-a constituit simpozionul Întâlnirile europene de la Cluj, derulat pe parcursul a trei zile și organizat de Institului Francez și de Ambasada Franței în România. Având ca temă Patrimoniul cultural și dezvoltarea teritoriului, manifestarea s-a înscris în demersurile pe care Clujul le face pentru a obține titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020. Cei 80 de arhitecți, critici de artă, urbaniști, români și francezi, prezenți la dezbateri au încercat să definească modalitățile prin care patrimoniul poate participa la dezvoltarea teritoriului, ca și impactul său pozitiv asupra economiei, culturii, turismului. Citez câteva din titlurile comunicărilor care au suscitat numeroase discuții: Patrimoniul – element al candidaturii la titlul de Capitală europeană ( prezentată de reprezentantul orașului Marsilia, Capitală Culturală Europeană în 2013), Patrimoniul – vector al dezvoltării turistice, Protecția și valorificarea micului patrimoniu arhitectural rural, Patrimoniul – creator de locuri de muncă, Nu uitați patrimoniul natural !
Schimbul de idei, care a avut loc la Cluj-Napoca, dar și la Alba Iulia și la castelul de la Bonțida, unde oaspeții francezi au putut lua cunoștință la fața locului cu unele din soluțiile de valorificare a patrimoniului cultural adoptate în ultimii ani de partea română, a permis realizarea unei utile treceri în revistă a soluțiilor practice realizate până acum de cele două părți.