Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) vrea să rezolve “cât mai curând” necunoscuta pieței RASDAQ prin transferul emitenților pe sistemul alternativ ATS al Bursei de Valori București, după ce Curtea de Justiție a Comisiei Europene a spus că RASDAQ nu este piață reglementată.
Comisarii CNVM se întâlnesc astăzi pentru a discuta despre statutul pieței RASDAQ, urmând să ia o decizie “cât mai curând” despre cum anume va fi clarificat statutul pieței, potrivit unor surse din cadru instituției de reglementare.Cel mai probabil soluția pe care o va alege CNVM va fi cea de a transfera cele peste o mie de “rasdace” pe sistemul alternativ ATS al Bursei de la București, urmând ca ulterior cei mai valoroși emitenți să fie transferați pe piața reglementată a Bursei de Valori București, după ce acționarii respectivelor companii vor fi de acord.
CNVM avea la îndemână această soluție încă din vara anului 2010, însă din motive care nu au putut fi explicate nici de sursele din CNVM și nici de reprezentanții BVB contactate de ZF, proiectul de instrucțiune care prevedea desființarea pieței RASDAQ și mutarea emitenților pe ATS nu a intrat nici acum în vigoare.
Cu toate acestea, CNVM trebuie să ia o decizie după ce Curtea de Justiție a Comisiei Europene a spus că RASDAQ nu este piață reglementată la interpelarea solicitată de Curtea de Apel Cluj în dosarul în care omul de afaceri Gicu Gânscă și directorul executiv al BT Securities, Rareș Nilaș, sunt judecați, alături de alte persoane, pentru manipularea pieței de capital, cu privire la o serie de tranzacții încheiate, în perioada noiembrie 2007-februarie 2008, pe RASDAQ cu acțiuni ACI SA Bistrița (simbol ACIS). În motivarea acuzației procurorii DIICOT susțineau că piața RASDAQ este reglementată, iar modalitățile prin care omul de afaceri a cumpărat acțiuni la societatea ACI Bistrița tranzacționată pe piața RASDAQ “întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de manipulare a pieței de capital”. Curtea de Apel Cluj a suspendat cauza în iunie 2011 și a cerut un răspuns din partea Curții Europene de Justiție cu privire la statutul pieței RASDAQ.
“Răspunsul Curții Europene de Justiție a fost că piața RASDAQ nu este piață reglementată, pentru că piața nu respectă prevederile Directivei europene MIFID, nu a fost autorizată de CNVM ca piață reglementată și pentru că nu are norme proprii de funcționare. Drept urmare, acuzația adusă clientului meu de manipulare a pieței de capital nu se poate constitui ca infracțiune. Vreau însă să adaug că indiferent în cadrul cărei piețe ar fi avut loc operațiunile încheiate de clientul meu cu titluri ACIS, piață reglementată sau nereglementată, tranzacțiile acestuia nu au reprezentat fapta de manipulare a pieței de capital”, a spus avocatul Cristian Duțescu, care îl reprezintă în proces pe omul de afaceri Gicu Gânscă.
Răspunsul venit direct de la Bruxelles a pus mai multă presiune pe CNVM să clarifice o dată pentru totdeauna statutul pieței RASDAQ, deși în ultimul timp tot mai multe instanțe judecătorești locale spuneau că RASDAQ nu e piață reglementată și cereau Comisiei să rezolve incertitudinile. Anul trecut Înalta Curte de Justiție și de Casație s-a pronunțat că RASDAQ nu poate fi încadrată ca piață reglememntată într-un litigiu înaintat de doi acționari minoritari, care dețineau împreună 10% din societatea Arta Culinara (ARCU) din Cluj și care ceruseră să se retragă din societate fiind nemulțumiți de operațiunea de fuziune prin care trecuse compania.
Pe de altă parte, investitorii care preiau peste 33% din acțiunile unei societăți cotate pe RASDAQ sunt obligați să lănseze oferte de preluare pentru participațiile minoritare, la fel ca pe piața reglementată, iar companiile au obligații de raportare aproape ca și cele de pe piața principală a bursei. Aceste obligații ar putea dispărea odată cu transferul lor pe ATS, fapt care-i nemulțumește pe micii investitori care au susținut mereu că RASDAQ este o piață reglementată.
Măsura prin care CNVM ar vrea să rezolve statutul incert al pieței RASDAQ va duce însă la dispariția pieței după 16 ani de funcționare, interval în care denumirea RASDAQ a devenit aproape sinonim cu riscul, speculațiile și randamentele/pierderile de trei cifre. Deși piața RASDAQ numără în prezent peste 1.155 de emitenți cu o capitalizare bursieră de 2,2 mld. euro și cu tranzacții zilnice de circa 500.000 euro, mai puțin de o sută de societăți sunt cu adevărat vizibile pentru investitori, iar mai puțin de 40 sunt tranzacționate cu o frecvență zilnică. La extrema opusă se află emitenți ale căror acțiuni nu au mai fost tranzacționate de ani de zile și care nu au mai transmis niciun fel de raportări, unele aflându-se în faliment.