Codul Muncii - o cale de a forta alegerile anticipate

Ideea organizarii alegerilor parlamentare anticipate revine obsesiv in discursul liderilor PSD. Euforia pe care se presupune ca o va produce invitarea Romaniei in NATO, astazi la Praga, nu tine o eternitate. Nici cele peste 50% din intentiile de vot cat inregistreaza PSD in sondaje nu sunt vesnice. Astfel ca desi partidul de guvernamant a stabilit, deja, ca mai avantajos ar fi ca anticipatele sa fie organizate dupa modificarea Constitutiei, varianta organizarii scrutinului anticipat potrivit actualelor norme constitutionale prinde din ce in ce mai mult contur. Teama este ca pana in toamna lui 2003 data cea mai optimista pentru organizarea anticipatelor potrivit noii legi fundamentale, partidul ar putea pierde procente bune.
Adoptarea de catre Parlament a unei motiuni de cenzura, dupa angajarea raspunderii Guvernului pentru noul proiect de Cod al Muncii – intentie pe  care PSD si-a exprimat-o deja –  ar fi, practic, semnalul pentru declansarea alegerilor.
Parlamentarii PD au sustinut, ieri, ca ministrul Muncii Marian Sarbu le-ar confirmat intentia PSD de a folosi procedurile legate de angajarea raspunderii Guvernului pentru Codul Muncii pentru a declansa alegerile anticipate.
Ministrul administratiei Publice Octav Cozmanca a declarat, marti, ca angajarea raspunderii va avea loc in ultima parte a luna decembrie sau la inceputul anului viitor 2003. Potrivit Constitutiei, dupa angajarea raspunderii poate fi depusa o motiune de cenzura care, in cazul in care este adoptata, duce automat la caderea Guvernului.
Dar pe aceasta formula, marja de timp este destul de stransa. Conditionarile temporale sunt legate de summitul Consiliului European de la Copenhaga care incepe in 12 noiembrie si de vacanta Parlamentara. La Copenhaga, unde vor merge probabil atat premierul cat si presedintele, Romania va primi o foaie de drum actualizata si este exclus ca seful Executivului de la Bucuresti sa accepte sa se prezinte in capitala daneza stiindu-si Guvernul cu un picior in groapa. Pe de alta parte, sesiunea parlamentara din 2003 incepe la 1 februarie. Or, pentru ca lucrurile sa nu treneze, asumarea raspunderii pe Codul Muncii ar trebui sa se produca in saptamana care a mai ramas dupa Copenhaga si sarbatorile de Craciun. Si pentru ca rationamentul PSD sa nu aiba de suferit este absolut necesara introducerea unei motiuni de cenzura, o prevedere constitutionala de care uzeaza, in majoritatea zdrobitoare a cazurilor, opozitia. Deputatul PD Paula Ivanescu a declarat, ieri, ca formatiunea nu va face “un asemenea” pas pentru a nu da satisfactie PSD.
Numai ca legea fundamentala nici nu aminteste de dihotomia putere-opozitie cand vorbeste de motiune de cenzuta, ci doar spune ca ea poate fi inaintat de o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si adoptata cu majoritatea votului acestora. Acest lucru insemna ca motiunea poate fi initiata si votata de chiar parlamentarii puterii.
Adoptarea motiunii este insa doar primul pas spre anticipate intrucat organizarea lor tine nu de Guvern, care de la un scrutin la altul poate fi demis de mai multe ori, ci de Parlament a carui dizolvare impune organizare scrutinului inainte de termen.
 Constitutia in vigoare, pe baza careia sunt fundamentate toate aceste proiectii prevede ca, dupa demiterea Guvernului in urma adoptarii motiunii de cenzuta sau dupa demisia benevola a Cabinetului, seful statului trebuie sa initieze consultari cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier.
Odata desemnat de seful statului, viitorul prim-ministru trebuie sa isi formeze echipa iar ministrii sa fie audiati de comisiile parlamentare. Abia dupa acesti pasi noul Executiv poate sa prezinte noul program de guvernare si lista membrilor Executivului pentru votul de investitura in Parlament.
Seful statului poate dizolva Parlamentul doar daca acesta “nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului (in cazul nostru a unui nou Guvern n. red.) in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura” spune Constitutia
Constitutia nu arata insa ce se intampla daca presedintele refuza sa dizolve Parlamentul si nici nu face are referiri explicite la alegerile anticipate. Ion Iliescu s-a pronuntat pana in prezent impotriva acestei abordari.
Dar, presupunand ca nu vor exista piedici cu procedurile, decizia de declansare a anticipatelor este, la randul ei un pas intermediar. Data alegerilor este fixata de Guvern care, chiar demis, are obligatia de a gestiona tara pana la o noua investitura. El trebuie sa tina insa seama de durata campaniei electorale, fixata, in prezent, la o luna si jumatate. PSD si-a manifestat recent intentia de a reduce aceasta perioada la 30 de zile.
Povestea cu noul Cod al Muncii adus in Parlament denota intentia PSD de a nu a lasa alegerile anticipate, asa cum s-ar intampla daca ar miza pe o noua Constitutie, doaearece aceasta ar trebui votata si suspusa referensumului. In schimb, daca PSD va reusi sa treaca prin labirintul actualei Constitutii ar putea avea satisfactia sa-i aduca pe romani la vot in primavara. Un lucru e sigur insa: pentru Adrian Nastase, timpul conteaza.