Codul Muncii trece, Guvernul ramane

Guvernul si-a asumat, ieri, raspunderea in fata Parlamentului asupra proiectului privind noul Cod al Muncii, in ciuda criticilor pe care comunitatea oamenilor de afaceri si opozitia le-au adus initiativei Executivului.
La doi ani de la investitura, Cabinetul Nastase a apelat pentru a patra oara la procedura de asumare a raspunderii parlamentare. De aceasta data insa pe fondul unor discutii prelungite privind convocarea alegerilor anticipate. Opozitia, desi nu este de acord cu noul proiect, nu va depune o motiune de cenzura ca raspuns la gestul Guvernului. Din doua motive: este slab reprezentata in Parlament si impartita in doua tabere. Nici parlamentarii PSD nu ar fi dispusi sa “semneze” impotriva propriului Guvern chiar daca acest gest ar putea insemna primul pas spre declansarea alegerilor anticipate. Iar, atitudinea PSD dovedeste ca Guvernul Nastase nu doreste ca demersurile de declansare a anticipatelor sa fie legate de Codul Muncii.

Argumente si contraargumente
Premierul Adrian Nastase a prezentat parlamentarilor noul Cod al Muncii drept un proiect european care aseaza, din perspectiva economiei de piata si pe principii social-democrate, raporturile dintre salariati si angajator.
Potrivit premierului, in esenta, Codul Muncii “creeaza premisele pentru inlaturarea a ceea ce este denumit abuzul patronal”.
In elaborarea noului Cod al Muncii, Nastase spune ca Guvernul a fost preocupat sa asigure si promovarea intereselor legitime ale angajatorilor.
“Dam expresie astfel, preocuparii noastre pentru dezvoltarea proprietatii private, spiritul anteprenorial, pentru intarirea autoritatii celor care conduc unitatile economico-sociale, imbunatatirea actului managerial, pentru promovarea intereselor patronale”, a declarat Adrian Nastase in Parlament.
Comunitatea oamenilor de afaceri este insa de alta parere. Oamenii de afaceri sunt nemultumiti de precizarea cuprinsa in noul Cod al Muncii, care ii obliga ca in cazul concedierilor pe motive economice, sa propuna salariatilor programe de formare profesionala, precum si redistribuirea.
“Mi se pare ca noul Cod al Muncii da prea multa putere sindicatelor in ceea ce priveste concedierile colective si individuale”, spunea Flaviu Pop, director resurse umane la Sumitomo Electric Wiring Systems.
“Cred ca initiatorii legii au intentionat sa promoveze un proiect european. Ca de obicei insa, intentiile bune sunt puse in umbra de lipsa dialogului si graba cu care se vrea aprobarea lui”, adauga Ioan Popp, director general al societatii Impact Bucuresti.
Noul Cod al Muncii aduce un plus de presiune pentru angajator, are formulari contradictorii si contravin altor legi, mai arata oamenii de afaceri.
Guvernul arata insa ca asupra noului Cod al Muncii si patronatele au avut un cuvant de spus.
“Proiectul nu este doar opera Guvernului, ci un angajament discutat, negociat si convenit cu sindicatele si patronatele”, a spus prim-ministrul.

Liberalii s-au retras
Partidele de opozitie au criticat, in repetate randuri, atat proiectul privind noul Cod al Muncii cat si modul in care Guvernul il promoveaza: asumarea raspunderii in fata Parlamentului. Mai ales pentru faptul ca aceasta modalitate exclude posibilitatea discutiilor pe marginea proiectului.
Pentru ca altfel nu au putut protesta, parlamentarii PNL s-au retras, ieri, de la sedinta comuna din Parlament.
Dupa ce presedintele Senatului Nicolae Vacaroiu a declarat deschisa sedinta comuna a celor doua Camere, liderul grupului liberal din Camera Deputatilor, Crin Antonescu, a anuntat, de la tribuna Parlamentului ca senatorii si deputatii PNL nu vor participa la aceasta intrunire, pe motiv ca “proiectul noului Cod al muncii este o piatra de moara pentru economia de piata”.
Singurul mijloc procedural de protest al opozitiei l-ar fi putut constitui initierea unei motiuni de cenzura, in termen de trei zile de la asumarea raspunderii Guvernului, asa cum precizeaza Constitutia. PD anuntase, saptamana trecuta, ca va initia o motiune de cenzura, inclusiv pentru a testa daca Guvernul “este sincer cand spune ca doreste alegeri anticipate”. Ar fi avut nevoie de semnaturile a 122 de parlamentari, in conditiile in care PD are doar 38. Insa, ulterior, PNL a anuntat ca va semna motiunea doar daca semneaza si PSD, iar PRM a spus un nu categoric.
Desi opozitia mai are la dispozitie doua zile, este greu de presupus ca situatia se va schimba.
Daca in termne de trei zile de la asumarea raspunderii Guvernului nu va fi depusa o motiune de cenzura, potrivit Constitutiei, proiectul privind noul Cod al Muncii va fi considerat adoptat de Parlament si va fi trimis spre promulgare presedintelui Ion Iliescu.
In cazul in care, va fi initiata o motiune de cenzura si va fi adoptata de Parlament, Guvernul se considera demis, dupa cum arata Constitutie.

Iliescu, chemat sa medieze
PD va cere presedintelui Ion Iliescu sa retrimita spre dezbatere Parlamentului Codul Muncii, in cazul in care democratii nu vor reusi sa stranga semnaturile necesare introducerii unei motiuni de cenzura pe aceasta tema.
Vicepresedintele PD Emil Boc a declarat, ieri, ca in vederea initierii unei motiuni de cenzura, democratii mizeaza pe semnaturi de la toate partidele politice, inclusiv de la PSD, care are acum “ocazia sa declanseze mecanismul alegerilor anticipate, daca are curaj”.

Obligatiile mai mult in balanta angajatorului
Orice intarziere in plata salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata daune pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Angajatorul este obligat sa comunice periodic salariatilor  situatia economica si financiara a unitatii.
Angajatorul este obligat sa se consulte cu cu organizatiile sindicale, sau cu reprezentantii salariatilor, in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial interesele acestora.
In cazul in care salariatul nu corespunde profesional postului in care a fost incadrat, angajatorul are obligatia de a-i propune alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala. Daca angajatorul nu dispune de astfel de locuri vacante, are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului.