Colacul de salvare japonez: fondurile publice

Incercand sa evite o potentiala criza a sistemului bancar, guvernul japonez a anuntat ca va salva al cincilea grup bancar, Resona Holdings, printr-o injectie masiva de fonduri.
Guvernul japonez nu a specificat care va fi dimensiunea acestei interventii, iar Resona nu a spus de cati bani are nevoie. Rapoartele publicate in mass-media sugereaza ca interventia guvernamentala s-ar putea apropia de 2 trilioane de yeni, adica peste 17 miliarde de dolari.
“Am analizat cu atentie situatia de la resonasi am luat o decizie asupra infuziei de capital necesare pentru a evita ca problemele sectorului financiar sa trimit economia nationala in cadere libera”, a declarat ministrul japonez al serviciilor financiare, Heizo Takenaka.
Pachetul de facilitati financiare de care va beneficia Resona vine cu obligatia indeplinirii unor obiective financiare ferme, pe care trebuie sa le atinga noua echipa de management pentru a preveni preluarea bancii de catre stat.
Primul ministru japonez, Junichiro Koizumi, a spus ca scopul infuziei de capital este de a redresa si stabiliza banca pe termen lung. “pentru a stabiliza finantele bancii si pentru a preveni incertitudinea in randul depunatorilor, vom asiguar o rata de adecvare a capitalului bancii de peste 10%”, a spus Koizumi.
Anterior, Resona declarase ca aceasta rata scazuse sub 4%, nivelul minim necesr pentru ca o institutie sa efectueze operatiuni specifice unei banci comerciale.
Injectia de capital ar fi prima de acest gen adresata unei banci de prim rang din martie 1999, cand guvernul japonez a pompat 7,45 trilioane de yeni in marile banci din sistem, pentru a atenua o criza declansata de un val de falimente in randul  institutiilor financiare japoneze.
Resona, ultima marturie a starii precare a sistemului bancar japonez, a spus ca estimeaza o pierdere neta pe ansamblul grupului de 838 trilioane yeni (7,2 miliarde dolari), pentru primul trimestru al anului, de trei ori mai mult decat estimarile initiale.
Cazul Resona, care cere ajutor guvernamental cu zece zile inainte de publicare raportului trimestrial, subliniaza suspiciunile conform carora bancile japoneze si-au umflat conturile de capital, profitand de anumite scapari ale sistemului contabil in vigoare.
Decizia de a apela la banii publici vine la scurt timp dupa ce auditorii au refuzat sa semneze estimarile de profit ale bancii, de departe prea optimiste fata de realitate.
Printre cauzele prabusirii Resona se numara economia fragila, prabusirea cursurilor bursiere, cumularea mormanelor de credite neperformante si pozitia guvernului referitor la incadrarea provizioanelor pentru acoperirea riscului de credit la capitaluri. Aceste provizioane reprezinta venituri reale numai in cazul in care debitorii in dificultate sunt declarati in mod oficial falimentari si banac insasi obtine profit impozabil.
Unii analisti financiari cred ca utilizarea fondurilor publice va preveni colapsul sistemului bancar japonez si va permite bancilor inglodate in credite neperformante sa profite de ragaz pentru a-si ameliora situatia financiara. Criticii vad in aceasta manevra dovada esecului politicilor economice ale guvernului japonez. andreea.melinte@zf.ro