In ultima perioada comertul electronic s-a aflat din ce in ce mai des sub lupa autoritatilor de concurenta, atat la nivel national, cat si la nivelul Uniunii Europene, data fiind prioritatea acordata dezvoltarii acestui segment de piata in vederea realizarii obiectivului pietei unice la nivelul Uniunii Europene.
Piata relevanta din perspectiva regulilor de concurenta
In prezent, nici la nivelul Uniunii Europene, nici la nivelul Romaniei, autoritatile de concurenta nu au clarificat in ce masura comertul cu amanuntul poate fi segmentat in functie de canalul de vanzare implicat, de exemplu in comert cu amanuntul prin magazine specializate si comert cu amanuntul la distanta, prin internet, comenzi telefonice sau cataloage.
Cu toate acestea, o posibila subsegmentare a pietei nu poate fi exclusa in viitor, iar aceasta poate ridica anumite riscuri pentru companii, de exemplu in ceea ce priveste aparitia unor posibile pozitii dominante pe anumite piete definite mai restrictiv.
In ceea ce priveste particularitatile comertului electronic, Comisia Europeana a notat ca avem de-a face cu un sector foarte dinamic cu o evolutie accelerata, astfel incat interventia rapida pentru restabilirea unui mediu concurential normal este vitala.
Preocuparea autoritatilor de concurenta pentru sectorul de e-commerce
Punctul de vedere al Comisiei Europene mentionat mai sus vine in contextul intensificarii preocuparii autoritatilor nationale de concurenta vizavi de comertul electronic, cel mai notabil fiind exemplul Frantei.
In septembrie 2012 autoritatea de concurenta franceza a publicat un raport privind o investigatie sectoriala derulata cu privire la sectorul de e-commerce din Franta. Investigatia autoritatii franceze a vizat in principal comertul on-line cu produse electronice si electrocasnice, cosmetice si alte produse de infrumusetare de lux.
Raportul elaborat a constatat faptul ca dezvoltarea comertului electronic a generat o presiune concurentiala avand ca rezultat reducerea preturilor, produsele comercializate on-line fiind in unele cazuri considerabil mai ieftine decat cele comercializate prin intermediul canalelor traditionale. Cu toate acestea, autoritatea a identificat ca zona principala de risc nevoia producatorilor de a construi si mentine imaginea brandurilor pe care acestia le comercializeaza.
Pe de-o parte, autoritatea a admis faptul ca producatorilor trebuie sa li se recunoasca dreptul de a impune partenerilor comerciali o serie de standarde calitative apte sa asigure imaginea si reputatia produselor din portofoliul acestora. Pe de alta parte, insa, conditiile stabilite de producatori nu trebuie sa restrictioneze dezvoltarea comertului electronic si in niciun caz nu trebuie sa conduca la instituirea unor interdictii generale si absolute cu privire la vanzarile on-line.
Initiativele autoritatilor de concurenta au continuat la finalul anului 2013 cu inspectii inopinate efectuate de Comisia Europeana in mai multe state membre, la sediul unor companii care activeaza pe piata productiei, distributiei si comercializarii cu amanuntul de echipamente electronice si electrocasnice mici.
Comisia nu a facut publice identitatile companiilor vizate, insa a precizat faptul ca exista suspiciuni cu privire la participarea acestora la posibile intelegeri anticoncurentiale privind implementarea unor restrictii asupra vanzarilor on-line de produse electronice si electrocasnice. Conform comunicatului de presa emis de Comisie, aceste restrictii ar putea conduce la cresterea preturilor pentru consumatori sau la indisponibilitatea produselor vizate pe anumite canale de vanzari on-line.
Abordarea autoritatilor din Romania
La nivelul Romaniei, Consiliul Concurentei deruleaza in prezent o investigatie sectoriala cu privire la sectorul de comert electronic (o investigatie privind sectoarele distributiei prin magazinele virtuale a produselor electrocasnice, declansata in octombrie 2011), similara investigatiei derulate de autoritatea de concurenta din Franta.
Consiliul Concurentei va avea oportunitatea ca, in acest cadru procedural, sa analizeze daca exista anumite practici care pot avea un impact anticoncurential asupra pietei din Romania, insa in prezent nu se preconizeaza o data concreta pentru finalizarea acestei investigatii.
In orice caz, in principiu, Consiliul Concurentei urmareste actiunile Comisiei Europene si ale autoritatilor de concurenta din alte State Membre si isi aliniaza eforturile sau ariile de interes si in functie de aceste aspecte, tinand cont si de specificitatile pietelor din Romania.
Pentru companiile active pe piata din Romania, monitorizarea atenta a pietei si a actiunilor intreprinse de alte autoritati de concurenta este esentiala pentru ca fiecare companie sa fie in permanenta la curent cu zonele de interes pentru autoritatile de concurenta si cu tendintele care pot aparea in acest sens.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.