Comisia Europeana investigheaza atribuirea fara licitatie de catre autoritatile romane a contractului de 2,5 mld. $ catre compania americana de constructii Bechtel pentru construirea autostrazii Brasov – Bors, potrivit publicatiei Financial Times.
Autostrada, care ar urma sa faca o conexiune fizica intre Romania si Europa Occidentala cu sprijinul americanilor, este pe cale sa devina “marul discordiei” intre statul roman si Uniunea Europeana in pline negocieri pentru aderare. Un episod asemenator de data asta in sens invers l-a constituit achizitia in cursul anului trecut de catre compania TAROM a doua aeronave Airbus, renuntand la aeronavele americane Boeing.
Compania Bechtel a semnat in decembrie 2003 un contract pentru proiectarea, construirea si finantarea autostrazii Brasov – Bors, care a fost anuntat de catre ministerul transporturilor, constructiilor si turismului ca fiind un parteneriat public privat intre stat si compania americana. Proiectul, cu o lungime de 415 km, este prevazut sa fie concretizat in perioada 2004 – 2012. Este insa o afacere cu garantia statului.
“Acest caz este in examinarea Comisiei Europene. Dosarul este la Bruxelles, mai multe detalii putand fi obtinute de acolo”, precizeaza reprezentantii Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Contractul semnat de autoritatile romane cu compania americana este “un caz” ajuns pe masa Uniunii Europene, care vrea sa verifice in ce masura un stat candidat la derare, precum Romania, si-a incalcat obligatiile asumate deja in capitolele care au fost negociate si incheiate, printre care se numara si capitolul IX infrastructura. Suspiciunile europenilor se leaga de faptul ca nu a fost organizata o licitatie de catre autoritati, in speta de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, si ca afacerea pare sa fie mai mult una politica decat una comerciala.
Cum se apara ministerul?
“Contractul a fost atribuit (n.r. – companiei Bechtel) pe seama acordului semnat intre guvernele Romaniei si SUA.pentru proiectele de infrastructura. Fiind considerat un proiect strategic, s-a facut derogare de la Ordonanta 60/2000 privind achizitiile publice, fiind emisa o ordonanta de urgenta in acest sens. Procesul de atribuire a acestui proiect a fost unul transparent, toate etapele sale fiind mediatizate”, a raspuns Manuela Radulescu, purtator de cuvant al ministerului.
Oficialii ambasadei SUA la Bucuresti afirma ca “guvernul roman a vrut sa initieze discutii cu Bechtel, pe seama experientei mari a companiei in domeniul acestor proiecte, iar ambasada americana a recomandat organizarea unei licitatii deschise. Consideram ca Bechtel era pregatita sa participe cu succes la acest proiect”.
Reprezentantii companiei Bechtel nu au putut fi contactati pana la inchiderea editiei.
Istoria derularii acestui proiect cu Bechtel porneste din octombrie 2001, cand o delegatie a companiei americane a venit in Romania pentru a discuta despre proiectele noi de infrastructura, dupa cum spunea recent ministrul de resort, Miron Mitrea.
Tot acesta anunta la jumatatea anului trecut ca grupul american Bechtel are rezervata o finantare de 800 mil. $ pentru proiectul autostrazii.
In decembrie se semneaza contractul “de proiectare, construire si finantare in parteneriat public privat” cu americanii, potrivit comunicatului de presa al ministerului. In acelasi timp apare un act normativ prin care Finantele sunt imputernicite sa emita garantii pentru contractarea unor credite externe in valoare de pana la 2,8 mld. euro, ceea ce contrazice afirmatiile oficiale ca ar fi vorba de un parteneriat public privat.
Bechtel nu participa la finantarea proiectului autostrazii, ci faciliteaza obtinerea unei finantari mai avantajoase. Bechtel face lobby si reuseste sa obtina de la US Eximbank, banca de export import a SUA, scoaterea acestui proiect in afara plafonului de garantare a finantarii pentru piata romaneasca.
Potrivit unor surse implicate in proiect, US Eximbank vrea sa acopere cu garantii de pana la un miliard de dolari in urmatorii patru ani. Practic, asta ar insemna ca finantarea acoperita de US Eximbank sa fie contractata la riscul specific pietei americane, adica la dobanzi mai mici decat cele corespunzatoare riscului aferent pietei romanesti.
Imediat dupa semnare, ministerul lanseaza licitatia pentru obtinerea de finantare, fiind solicitate banci de investitii puternice precum Credit Suisse First Boston, ING, Citibank, ABN Amro, SocGen, Deutsche Bank, JP Morgan, HVB, Raiffeisen, Bank of America sau Merrill Lynch.
Initial, m,nisterul solicita bancilor de investitii oferte pentru circa 826 mil. euro, din care 509 mil. euro inseamna finantarea acoperita de garantii US Eximbank, iar 317 mil. euro insemnand credit comercial pe 10 ani, din care patru ani perioada de gratie. Finantele vor trebui sa emita garantii pentru acoperirea creditului comercial.
La cateva zile dupa aceasta, ministerul revine si cere bancilor ca ofertele sa se refere la o suma totala de 461 mil. euro, din care numai 144 mil. euro inseamna portiunea garantata de US Eximbank.
Dupa alte cateva zile, ministerul modifica si cererea de finantare pe partea de credit comercial. Din cele 317 mil. euro, ministerul cere mai intai un credit de tip bridge loan in suma de 55 mil. euro pe termen scurt si fara garantia statului. Potrivit unor surse apropiate proiectului, ofertele bancilor sunt in analiza si trebuiau finalizate ieri.
adrian.mirsanu@zf.ro