Pentagonul a intocmit o lista neagra a companiilor non-americane care au investit in sectorul energetic iranian, in scopul de a evita acordarea contractelor de reconstructie a Irakului postbelic acestor firme, spun surse apropiate departamentului american de aparare, citate de Financial Times.
Presedintele american George W. Bush a identificat anul trecut Irakul, Iranul si Coreea de Nord ca alcatuind “axa raului”, care dezvolta arme de distrugere in masa si sprijina activitatea gruparilor teroriste. Pe lista neagra a Pentagonului se afla si companii petroliere din coalitia condusa de Statele Unite, printre care Shell (Marea Britanie) si Eni (Italia), ambele cu invetsitii importante in Iran. Printre “pedepsitI” se afla si TotalFinaElf din Franta, stat care a condus opozitia anti-razboi in cadrul ONU.

Simpla coincidenta?
Purtatorul de cuvant al Pentagonului a refuzat sa comenteze asupra existentei unei asemenea liste, dar a precizat ca Pentagonul elaboreaza o lista cu companiile care incalca sanctiunea asupra Iranului si Libiei (Ilsa). Acest act prevede amendarea companiilor non-americane care investesc mai mult de 20 milioane dolari annual in sectoarele energetice din cele doua tari, etichetate drept sponsori ai miscarilor teroriste. Uniunea Europeana este de parere ca legea Ilsa, aprobata in 1995 si reinnoita in 2001 incalca prevederile internationale.
Un analist al relatiilor americano-iraniene este de parere ca aplicarea legii Ilsa ar “prinde doi iepuri dintr-o lovitura” deoarece ar intensifica presiunile asupra Iranului si ar favoriza companiile americane.
Totusi, in Iran sunt prezente mai multe companii americane, prin intermediul unor divizii locale. Halliburton, fosta companie a vicepresedintelui american Dick Cheney, a anuntat luna aceasta ca isi va revizui operatiunile in Iran, sub presiunea exercitata de actionari. La scurt timp dupa anunt, o divizie a Halliburton castiga un contract de stingere a incendiilor la puturile de titei din Irak.
Companiile non-americane se tem ca vor fi excluse din start de la repartizarea contractelor guvernamentale in Irak, iar un oficial american a incercat sa calmeze spiritele precizand ca nu vor exista restrictii impuse ofertantilor “din lumea libera”. Totusi, administratia de la Washington mai are de dat explicatii legate de intarzierea anuntarii castigatorului primului contract de amploare in Irak (900 milioane dolari), care nu a fost supus unei licitatii publice. Castigatorul va fi una dintre cele cinci companii americane selectate, dar o parte din operatiuni ar putea fi sub-contractate unor firme non-americane.

Optimismul managerilor.. pe apa Sambetei
Directorii si investitorii din toata lumea abandoneaza in unanimitate speranta intr-un razboi scurt. Ostilitatile prelungite din Golful Persic ar putea inrautati stagnarea economiei globale prin mentinerea pretului petrolului la un nivel ridicat, si descurajand investitiile, in vreme ce increderea consumatorilor este deja in cadere libera.
Oamenii de afaceri nu sunt nici ei prea optimisti. “Daca razboiul se va prelungi.. efectele sale ar putea fi dezastruoase”, crede Marco Perelli-Cippo, directorul executiv al producatorului italian de lichioruri Davide Campari-Milano. “Vom reduce investitiile si cu siguranta nu vom mai cheltui pe publicitate in zonele unde consumul este in scadere”.
Increderea managerilor este deja in scadere in Statele Unite si in Europa, iar somajul creste in toata lumea. In ultimele sase luni razboiul din Irak si atacurile teroriste au devenit cele mai mari amenintari la adresa economiei gloable, arata diverse studii si sondaje.
“Majoritatea economistilor, printre care si ai nostri, cred ca economia globala se va dezvolta mult mai incet decat credeau cu noua zile in urma”, spune directorul financiar de la DuPont, al doilea producator american de chimicale. DuPont si-a micsorat previziunile de crestere pentru anul acesta la 1,9%, de la cele 2,7 procente estimate in ianuarie.
Seful diviziei australiene a lantului de produse cosmetice de lux Body Shop, Graeme Wise, subscrie acestei pareri: “Se pare ca razboiul va fi unul de durata, ceea ce spulbera sperantele intr-o redresare economica rapida”.

Industria aviatica in picaj
British Airways, Air France si rivalii lor au redus drastic numarul de zboruri de la inceputul razboiului pe fondul spulberarii oricaror sperante intr-o redresare a transporturilor aeriene, si ar putea fi nevoite sa reduca in continuare costurile, daca luptele din Irak se prelungesc.
Rezervarile au scazut cu 9% de la inceputul razboiului, pe 20 martie, a declarat Lufthansa saptamana trecuta, anuntand ca va retrage din zbor sapte aeronave de lung parcurs, din cauza scaderii cererii pentru zboruri trans-atlantice.Concomitent, British Airways accelereaza concedierile, iar Air France avertizeaza asupra scaderii profitului operational.
Conform asociatiei liniilor aeriene europene, conflictul din Irak va costa sectorul aviatic european 2,5 miliarde dolari din profiturile operationale si ar putea grabi consolidarea industriei in jurul celor trei mari companii: British Airways, Air france si Lufthansa.
 Britanicii lucreaza din umbra…
Razboiul din Irak s-ar putea dovedi providential pentru soarta unei necunoscute companii din Houston, Boots & Coots International Well Control, care a stins o treime din incendiile petroliere din Kuweit in 1991, castigand 100 de milioane de dolari pentru asta.
La mijlocul lunii februarie, compania era pe punctul de a-si declara falimentul, dar totul urma sa se schimbe pe 6 martie, cand presedintele Bush anunta ca are un plan de lupta impotriva incendiilor puturilor petroliere din Irak. Planul fusese conceput de o divizie a companiei Halliburton, cu care Boots & Coots avea o intelegere de sub-contractare.
“Comparand Irakul cu situatia din Kuweit, difeenta este ca puturile irakiene sunt intr-o zona mai izolata, pe un teren diferit (muntos) si cu posibila lipsa de apa. De asemenea, puturile sunt in numar mai mare, la o presiune mai ridicata”.
Diferenta esentiala este insa aceea ca primele zile de razboi au adus mult mai putine incendii decat in cazul luptelor din Kuweit, cand 700 de puturi au fost incendiate.
Oficiali din partea companiei spun ca doar trei puturi de titei erau in flacari la mijlocul saptamanii trecute in Rumalia de sud, iar stingerea focului urma sa dureze intre trei si sapte zile. La alte trei puturi focul a incetat datorita prafului si conditiilor meteorologice, spun surse din partea companiei care lucreaza intr-o zona aflata sub control britanic.
Peste 80 de companii britanice intentioneaza sa poarte discutii cu oficiali guvernamentali incercand sa-si atraga o parte din contractele de reconstructie a irakului. Intalnirea este cea mai mare de acest gen si urmareste sa asigure o parte din ciolanul de 1,9 miliarde dolari sub-contractorilor non-americani.
Contractele initiale vor fi distribuite unei liste speciale pe care se afla cinci companii americane. Decizia care trebuia anuntata saptamana trecuta a fost intarziata de incetinirea progresului trupelor pe front si de controversele politice legate de presupusele legaturi intre membri ai administratiei Bush si unele din firmele contractoare.
Totusi, dupa interventia de saptamana trecuta a secretarului comercial Patricia Hewitt, companiile britanice raman increzatoare ca vor castiga ulterior cateva sub-contracte. De asemenea, englezii cred ca vor juca un rol mai important in refacerea infrastructurii irakiene o data ce o noua administratie civila va fi instalata la Bagdad.
andreea.melinte@zf.ro