Francul elvețian a urcat la maxime record, însă exporturile de brânză ale Elveției au crescut cu aproximativ 8% în ultimii doi ani, scrie agenția de presă Thomson Reuters.

Emmi, cel mai mare exportator de pro­du­se lactate al Elveției, se așteaptă ca veniturile să crească din nou în acest an. Volumul total al expor­turilor de brânză s-a menținut stabil de la prăbușirea băncii de investiții Lehman Bro­thers, în toamna lui 2008.

“Aspectul pozitiv al presiunii exercitate de aprecierea francului este că ne stimulează să venim cu idei din ce în ce mai bune și să men­ținem un control și mai strict asupra costurilor și să muncim mai mult”, declară Matthias Kunz, director al diviziei externe a Emmi.

Aprecierea cu aproape 30% a francului în raport cu moneda euro de la colapsul Lehman a generat proteste din partea unor firme, în special din sectorul metalelor, echipamentelor și turismului. Unele dintre acestea au amenințat că-și vor reloca producția peste hotare, iar banca centrală a avertizat că efectele aprecierii francului nu au fost încă resimțite în întregime.

Însă exporturile au urcat în primul trimestru cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în 2010 Elveția a înregistrat al doilea cel mai mare excedent comercial din istoria sa. Potrivit unui studiu realizat în luna aprilie, majoritatea companiilor elvețiene nu se așteaptă la un impact major negativ al apre­cierii francului și ar prefera ca banca centrală să nu ia nicio măsură în această privință.

“Elveția a fost întotdeauna capabilă să facă față unui franc mai puternic prin operarea unor schimbări radicale”, declară președintele Nestlé Peter Brabeck.

Capacitatea de a majora prețurile și pre­zența pe piețele emergente cu un ritm rapid de creștere au fost de ajutor. Exporturile elve­țiene de ceasuri au avansat cu 32,1% în aprilie după ce achizițiile venite din China au crescut cu 44,4%, iar cele din Hong Kong cu 53,9%.

Precedent în anii ’70

Nu este prima dată când elvețienii trec printr-o astfel de situație. O situație similară s-a înregistrat în anii ’70, când inflația din alte regiuni a im­pul­sionat cererea de franci elve­țieni. Atunci, ca și acum, Elveția se lăuda cu o rată scă­zută a inflației și a șomajului. În 1976, revista Time scria că economia elvețiană se bucură de “succese invidiate de majo­rita­tea ce­lor­lal­te țări”. Aproape același lucru se întâmplă în prezent.

Christoph Blocher, un politician de dreap­ta care a făcut avere din conducerea unei com­panii de pro­duse chimice, Ems, a declarat că o ieșire din Elveția părea inevitabilă pentru fir­ma sa în anii ’70. “Am căutat locații alterna­tive peste hotare”, a declarat el. “Atunci, ex­por­tam 30%. Acum, exportăm 96%. Elveția a fost în­tot­dea­una forțată de moneda puter­nică să rea­li­zeze produse mai bune, de o calita­te su­pe­rioară”.

În general, banca mondială anticipează o încetinire a ritmului de creștere a economiei în acest an, până la aproximativ 2% de la 2,6% în 2010. Totuși, ritmul de creștere este destul de bun comparativ cu cel de 1,5-2,3% anticipat pentru zona euro de către Banca Centrală Euro­peană.

“Credem că aprecierea fran­cului elvețian durează de prea mult timp pentru a vedea o creștere negativă a exporturilor drept o consecință inevitabilă”, se arată într-o notă a economiștilor din cadrul băncii elvețiene Sarasin. Turismul a avut de suferit, însă vremea poartă o parte din vină.

Banca centrală a încercat în zadar să “potolească” cursul

În acest context, este lesne de înțeles de ce eforturile inutile depuse de banca centrală în 2009-2010 de a restrânge aprecierea francului au declanșat dezbateri aprinse în Elveția: eforturile au costat banca 26,5 miliarde de franci.

În cadrul unui sondaj realizat în aprilie de Deloitte în rândul directorilor financiari de firme din Elveția, 85% dintre aceștia au declarat că aprecierea francului nu va avea un efect negativ în următoarele 12 luni. De asemenea, 83% s-au declarat împotriva unor noi acțiuni ale băncii centrale sau ale guver­nului în sensul stopării aprecierii fran­cului.

Chiar și așa, perspectiva aprecierii în continuare a monedei elvețiene îl îngrijorează pe Kunz. “Problema este că nu știm cât de elastică este cererea”, a declarat acesta.