Zăpada și gerul nu au fost “aliații” organizatorilor de concerte bucureșteni in această perioadă, numărul spectatorilor la recitalurile de stagiune fiind afectat de faptul că, spre deosebire de alte capitale ale lumii, a veni la un concert seara, pe zăpadă, in Bucuresti poate fi o mică aventură. Pentru a suplini o parte dintre abonații care au trădat sala de concert in favoarea radioului (care transmite in direct concertele de la Sala Radio, dar nu și pe cele de la Ateneu) sau a televizorului (a privi un concert difuzat de Mezzo poate fi o desfătare), am experimentat promovarea concertelor de la Sala Radio in mediul virtual, fără indoială modul de comunicare favorit al generației tinere. Primele ecouri au fost incredibil de favorabile, pentru concertul de vineri, 29 ianuarie, de la Sala Radio, 61 de “prieteni” din rețeaua Facebook spunând că “vor veni sigur”, iar 193 afirmând că este “probabil” să vină. Un utilizator a preluat descrierea evenimentului pe blogul său, sperând ca in acest fel să atragă in sala de concert “internauții” melomani, chiar dacă el nu putea să ajungă. După primul concert dirijat de Milen Nachev, un utilizator scria: “Ne-a plăcut foarte mult concertul Ceaikovski de săptămâna trecută. Vom reveni să-l revedem pe Nachev”. Poate sunt replici ce par simpliste la o primă vedere, cu siguranță nu demne de a fi preluate pe post de extras de cronică muzicală intr-o biografie artistică. Totuși, sinceritatea lor, prospețimea acestui public dornic de a ieși “de pe net” și a veni in sala de concert ne fac să găsim tot mai multe motive de speranță in această direcție. Pe scenă s-a aflat atât in 22, cât și in 29 ianuarie dirijorul bulgar Milen Nachev, care a condus Orchestra Națională Radio in două concerte la Sala Radio, primul având un afiș integral Ceaikovski – Uvertura 1812, Concertul pentru pian și orchestră nr. 1,solist Daniel Goiți, și Simfonia a IV-a, iar cel de-al doilea cuprinzând alături de Suita din baletul Frumoasa din pădurea adormită de Ceaikovski și o pretențioasă lucrare de Berlioz, Te Deum op. 22, cu participarea Corului Academic și a Corului de Copii Radio. Fără indoială, muzica pasională a lui Ceaikovski reprezintă un magnet pentru ascultători. Ne putem intreba dacă mai este el receptat de tinerii spectatori ai secolului XXI ca un simbol al romantismului și dacă nu poate părea ușor desuetă preocuparea lui pentru adevărul expresiei, pentru sinceritate și pentru simplitate, atât de legată de tema fundamentală a lucrărilor sale simfonice și lirice, destinul uman și mai ales lupta pe care omul o duce pentru a incerca să-l domine, ajungand invariabil la eșec. Melodiile ceaikovskiene sunt traducerea unei stări sufletești, simfonia este pentru el “confesiunea muzicală a sufletului”, modul lui de manifestare a sentimentelor. Amploarea cadrului formal ii convine lui Ceaikovski, pentru că ii permite să lase să se dezvolte lungile melodii caracteristice, temele largi și decorative și să facă să evolueze dezvoltări ample, intr-o manieră naturală, spontană. Milen Nachev și Orchestra Națională Radio au găsit cheia către această ambianță unică și au condus publicul Sălii Radio prin meandrele unui romantism de secol XIX care, iată, reușește să atragă aplauze frenetice și un entuziasm sincer din partea publicului. Chiar a unui public atras in sala de concert prin internet.

OLTEA SERBAN-PARAU (n. 12 martie 1969) este muzicolog si critic muzical, actualmente redactorul-sef al postului public Radio Romania Cultural, dupa ce a condus timp de 7 ani postul particular Radio Romantic. Semneaza in continuare rubrici saptamanale in Ziarul de Duminica si Adevarul literar. Activitatea ei publicistic” cuprinde peste 2.000 de articole aparute in presa scrisa, majoritatea pe teme muzicale, sute de emisiuni si programe de radio si numeroase emisiuni si aparitii TV. Este semnatara traducerii si a articolelor privind compozitorii romani pentru Larousse – Dictionar de mari muzicieni, si responsabila cu sectiunea muzical” a Dictionarului enciclopedic. Este membra a Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. A fost distinsa cu mai multe premii, printre care Premiul pentru Originalitatea Profilului Radiofonic al Consiliului National al Audiovizualului in 2002 si Premiul pentru Publicistica al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania in 2006.