Mediul de afaceri din România intră într-o etapă în care incertitudinea nu mai este o excepție, ci o caracteristică structurală a economiei. Companiile locale operează, astăzi, sub presiunea simultană a trei forțe majore: intensificarea competiției, încetinirea ritmului economic și accelerarea modificărilor legislative. Aceste tendințe nu mai pot fi tratate separat, ele se suprapun și se amplifică reciproc, iar rezultatul este un grad de impredictibilitate care obligă managementul să regândească modul în care își construiește strategiile de creștere și protecție a businessului.
Cel mai recent studiu realizat de Aon, Global Risk Management Survey 2025, confirmă această realitate. Reputația, securitatea operațională, stabilitatea financiară și capacitatea de adaptare legislativă devin elemente centrale în arhitectura de reziliență a unei companii, nu simple funcții de suport.
Concurența din afara UE pune presiune pe competitivitatea companiilor locale
Unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru companiile din România rămâne creșterea competiției, în special din partea jucătorilor din afara Uniunii Europene. Diferențele structurale de cost devin tot mai greu de ignorat. În timp ce companiile europene funcționează într-un cadru puternic reglementat, cu cerințe stricte de mediu, standarde ridicate de conformitate și costuri ridicate cu energia și forța de muncă, competitori din alte regiuni beneficiază de regimuri fiscale mai favorabile, subvenții directe și politici industriale orientate agresiv către export.
Acest dezechilibru nu mai este doar o problemă de marjă. Impactul se vede în restructurarea lanțurilor de aprovizionare, în presiunea pe termenii de plată și în capacitatea firmelor de a menține contracte pe termen lung. Din ce în ce mai des, managerii vorbesc despre nevoia de a reconfigura furnizorii, de a diversifica sursele de aprovizionare și de a investi în relații comerciale mai stabile, tocmai pentru a reduce expunerea la șocuri externe.
„Concurența devine un element definitoriu în abilitatea companiilor de a livra rezultatele dorite, însă schimbarile rapide si volatilitatea afectează nivelul de pregătire la noul context. Companiile trebuie să treacă de la reacție la strategie, de la improvizație la sisteme integrate de management al riscurilor”, subliniază Eugen Anicescu, CEO Aon România.
Încetinirea economiei și riscurile geopolitice devin factori structurali
Pe fondul inflației persistente, al costurilor de finanțare mai ridicate și al prudenței sporite în zona investițiilor, riscul unei încetiniri economice sau al unei redresări lente este perceput tot mai acut de companiile europene și în mod special de cele din România. Semnalele nu mai vin doar din piețele globale, ci din dinamica internă: consum mai temperat, proiecte amânate și o atenție sporită asupra cash-flow-ului.
La acest context se adaugă volatilitatea geopolitică, care a intrat în premieră în topul riscurilor globale. Rutele comerciale se pot reconfigura peste noapte, relațiile economice între state devin mai tensionate, iar accesul la anumite piețe sau resurse poate fi afectat rapid. Deși aceste riscuri sunt tot mai vizibile, nivelul de pregătire rămâne limitat. Multe companii nu monitorizează activ expunerea la riscurile majore și nu realizează simulări periodice de criză, ceea ce le lasă vulnerabile în fața unor evenimente cu impact ridicat.
Schimbările legislative: între obligație de conformare și risc strategic
Modificările legislative și de reglementare nu mai sunt simple ajustări tehnice, ci factori strategici care influențează direct competitivitatea. Creșterea obligațiilor de raportare, extinderea cerințelor ESG, reglementările din zona protecției datelor sau modificările fiscale generează costuri suplimentare și necesită adaptări rapide ale proceselor interne.
Pentru multe companii, legislația a devenit un element de risc în sine, pentru că ritmul schimbărilor depășește capacitatea organizațională de adaptare. În plus, neconformarea nu mai aduce doar amenzi, ci și pierderi de reputație, blocaje operaționale și dificultăți în relația cu investitorii și partenerii financiari. Într-un mediu concurențial agresiv, orice vulnerabilitate de natură legislativă poate fi rapid exploatată de competitori.
Reputația, de la activ intangibil la avantaj financiar concret
Un element esențial evidențiat de studiul Aon este rolul reputației. Aceasta nu mai este privită ca un atribut de comunicare, ci ca un activ strategic, cu impact direct asupra performanței financiare. Atacurile cibernetice, breșele de date, expunerea publică în social media sau presiunile legate de guvernanța corporativă pot transforma rapid un incident intern într-o criză publică.
Doar un număr redus de companii reușesc să cuantifice efectiv riscul reputațional și să îl integreze în planurile de continuitate a businessului. Această lipsă de instrumente și metodologii clare creează un decalaj periculos între percepția riscului și impactul real pe care acesta îl poate avea asupra valorii companiei.
Cele mai importante riscuri în 2025 și cum arată harta riscurilor în următorii ani
Conform studiului Aon, topul celor mai importante zece riscuri în 2025 reflectă o combinație de amenințări tehnologice, operaționale, economice și reputaționale. Atacurile cibernetice și breșele de date ocupă primele poziții, confirmând că digitalizarea accelerează nu doar oportunitățile, ci și vulnerabilitățile. Urmează întreruperile operaționale și încetinirea economică, riscuri care afectează direct fluxurile de producție, livrare și cash-flow. În Top 10 se regăsesc și schimbările legislative și de reglementare, creșterea competiției, variațiile de preț ale materiilor prime, disfuncționalitățile lanțurilor de aprovizionare, volatilitatea geopolitică – aflată pentru prima dată în acest clasament – și riscul de lipsă de lichidități.
Privind spre viitor, percepția companiilor se schimbă semnificativ. Reputația este așteptată să coboare ca prioritate relativă până în jurul poziției 19 până în 2028, nu pentru că ar deveni irelevantă, ci pentru că alte riscuri sunt percepute ca mai presante. În același orizont de timp, competiția este prognozată să urce în Top 3 riscuri globale, volatilitatea geopolitică să avanseze spre Top 5, iar inteligența artificială să intre în Top 10, semn că transformările tehnologice rapide vor deveni tot mai importante în evaluarea riscurilor strategice.
De la management reactiv la leadership strategic al riscului
În concluzie, într-un climat economic marcat de competiție globală, volatilitate geopolitică și presiune legislativă, diferența între companiile care rezistă și cele care cresc este modul în care tratează riscul. Organizațiile performante nu mai privesc managementul riscului ca pe o formalitate, ci ca pe o funcție centrală de business. Ele investesc în monitorizare continuă, în scenarii de criză, în colaborare transversală între departamente și în capacitatea de a anticipa, nu doar de a reacționa.
Pentru mediul de business din România, mesajul este clar: competitivitatea nu mai este definită doar de preț sau volum, ci de capacitatea de a naviga inteligent prin incertitudine. Iar companiile care înțeleg să transforme riscul într-un instrument de strategie vor fi cele care vor rămâne relevante într-o economie tot mai volatilă.