Cecul rămâne un instrument solid de plată, util și sigur în relațiile dintre agenții economici, dar atâta timp cât nu este deturnat sensul lui, respectiv instrument de plată și nu de garantare a unei plăți. Cecul în sensul legii este plătibil la vedere, irevocabil în termen de 15 zile și toate elementele de plată trebuie completate la momentul efectuării unei operațiuni comerciale. Darea unui cec în alb sau postdatat, operațiuni care se întâmplă frecvent în economia românească între agenții economici, îi denaturează sensul, iar acest lucru a dus la apariția multor procese între agenții economici. Agenții economici cer și acceptă cecul ca plată în relațiile comerciale considerând că acest instrument beneficiază de o protecție penală, ceea ce i-ar descuraja pe cei care iau o marfă și nu o mai plătesc.
Realitatea economică, mai ales în criză, arată însă că această protecție „penală“ nu îi descurajează pe unii agenți economici să comită fraude. Faptul că procesele ulterioare sunt lungi, că în unele situații magistrații dau soluții care câteodată nu sunt înțelese a dus la apariția unor nemulțumiri din partea agenților economici păgubiți.
WikiZF: Profilul companiei CEC Bank S.A.
Cecul, cu toate că este folosit din ce în ce mai puțin, trebuie păstrat în viitor, însă cu o reglementare mai strictă pentru a fi evitate cazurile de înșelătorie, au spus ieri reprezentanții băncilor și oamenii de afaceri la conferința „Utilizarea și protecția cecului ca instrument de plată“ organizată de ZF la Banca Națională a României (BNR). Evenimentul a fost realizat împreună cu Ministerul Justiției, Ministerul Public, BNR și cu partenerii Țuca Zbârcea și Asociații și Bancpost.
Robert Cazanciuc, ministrul justiției, a spus că este deschis oricăror propuneri din partea mediului de afaceri prin care cecul să devină cu adevărat un instrument de plată, recunoscut și de necontestat, care să faciliteze relațiile dintre agenții economici. „Cred că avem nevoie de acest tip de dialog la care oamenii să poată participa deschis, fără niciun fel de temeri, să dorească să contribuie din spirit civic, dintr-o nevoie personală, din frustrare sau chiar furie la găsirea unor soluții care să miște lucrurile.“
Dorința mea este de a identifica acel instrument de plată, de garanție de care mediul de afaceri are nevoie cu adevărat ca să miște lucrurile. Noi avem de multe ori un gol între realitatea normativă și realitățile societății, a adăugat el.
Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, afirmă că trebuie să fie toleranță zero pentru cei care nu plătesc. „Dacă nu se introduce cadrul legislativ care să instituie o toleranță zero la neplată, vom trăi într-o societate de buncăre în care importăm și exportăm izolat de România, în care PIB-ul crește , dar nivelul de trai se oprește.“
Tiberiu Nițu, procurorul general al României, a explicat în cadrul conferinței care este litera legii, dar și modul cum analizează procurorii un dosar. Trebuie foarte bine dovedită intenția de înșelăciune atunci când s-a emis un cec care a ajuns ulterior într-o situație de neplată, a menționat el.
„Pentru a beneficia de protecția penală este necesar să se dovedească intenția directă a autorului de a nu plăti. Folosirea de cecuri implică acceptarea posibilității de a nu exista disponibilitatea fondurilor la data plății. (…) Dacă beneficiarul cecului are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracțiunea de emitere de cecuri fără a avea disponibil suficient la tras, prevăzută de Legea nr. 59/1934 asupra cecului. Dacă ți se emite un cec și se spune că momentan nu sunt fonduri, dar vor fi la scadență, nu e înșelăciune“, a afirmat Nițu.
Reperele noastre sunt incriminarea din legi și hotărârile ÎCCJ, a menționat el. El a dat câteva exemple de elemente faptice din care rezultă lipsa intenției: autorul a făcut demersuri să achite debitul, anterior și ulterior introducerii filelor cec spre decontare, a notificat partea civilă înainte de introducerea cecului în plată despre inexistența disponibilului, a achitat o parte din contraveniente. Nițu a spus că până în prezent procurorii au întocmit 214 rechizitorii de înșelăciune. El a amintit că în 2013 lucrăm cu o lege din 1934, fiind necesar să admitem că realitățile sociale de atunci erau altele decât cele de acum.“ La ora actuală, de cele mai multe ori cecul e folosit ca element de garantare, dar e de fapt un instrument de plată. Aici ajungem la condiția ca beneficiarul să aibă cunoștință de disponibilitatea fondurilor“, potrivit lui Nițu.
Cecul ca instrument de garantare a plății nu există, el nu este un instrument de garantare, susține Cornel Popa, avocat asociat la Țuca Zbârcea și Asociații.
„Există definiții în lege care confirmă acest fapt. Cecul înseamnă bani. Dacă doresc un instrument de garantare eficient, soluția nu este cecul, ci biletul la ordin, un titlu de credit veritabil care încorporează creanța despre care se vorbește și care la scadență poate fi pusă în executare. Cecul fiind asociat cu răspunderea penală creează impresia că oferă promisiunea că suma respectivă va fi achitată.“ Posesorul unui cec în alb are posibilitatea să completeze acel cec cu orice îi trece prin minte, a mai spus Popa. „Se folosește cecul postdatat. Este de evitat, însă. Cu privire la cecul postdatat, sunt instanțe care au considerat că emiterea unui cec postdatat este echivalentă cu datare falsă.“
Cea mai gravă problemă a oamenilor de afaceri în contextul crizei economice este neplata, pe lângă stoparea creditării de către bănci sau întârzierea la restituirea TVA de către stat, a spus președintele AOAR. „ Omul de afaceri după criză a văzut că nu i se plătește, iar cel care nu plătește nu este penalizat, iar dacă ceri și ai greșit la cifre, cel puțin în restituirea TVA, lucrurile devin penale. Discutăm de toleranță zero la neplată. Oamenii de afaceri disperați într-o societate cu morala pervertită au găsit o soluție: cecul, care atrage responsabilitate penală. Cel care nu plătește intră la închisoare. Mă frapează că atunci când cerem un cec trebuie să acceptăm că s-ar putea să nu existe fondurile“, a afirmat Pogonaru.
Problemele cu care se confruntă băncile în ceea ce privește cecul sunt necompletarea tuturor elementelor obligatorii, prezentarea la plată după expirarea termenului, utilizarea cecului ca garanție, nu ca instrument de plată și a cecurilor postdatate, a spus Ela Breazu, directorul executiv Corporate Transaction Banking în cadrul Bancpost.
Băncile au refuzat la plată instrumente de debit în valoare de aproape 670 mil. lei (150 mil. euro) în luna octombrie, în creștere cu echivalentul a 90 mil. lei față de luna anterioară, pentru că nu au găsit suficiente lichidități în conturile titularilor pentru a onora cecurile și biletele la ordin emise de aceștia.
Refuzurile la plată sunt foarte mici în raport cu valoarea instrumentelor de plată și nu mai reprezintă un semnal de alarmă așa cum era în anii trecuți, a arătat Ruxandra Avram, șef serviciu în Direcția Stabilitate Financiară din BNR.
Băncile ar trebui să aibă propriile proceduri pentru înmânarea filelor de cec, să verifice mai întâi poziția companiei respective în piață, trecutul ei, solvabilitatea acesteia, dar și să limiteze sumele în funcție de caz, pentru a nu mai exista „tunuri“ în piață, consideră Avram. În opinia ei, economia, firmele românești sunt supraîndatorate, pentru că altfel ar avea cu ce să plătească.
Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, a arătat că viitorul cecului va avea un sens dacă acest instrument de plată va fi adaptat la noile tehnologii, trebuind gândită o formulă de a transfera aceste instrumente către noi suporturi tehnologice. „Noi la BNR am încercat în 2010 să aducem la zi aceste instrumente de plată. Am «pieptănat» semnificativ legislația secundară. Ce nu am făcut încă, și o vom face cu un consens al autorităților, este să aducem legile cecurilor în secolul XXI. Trebuie să luăm o decizie dacă le aducem în secolul XXI sau le lăsăm să cadă în desuetudine“, a spus Olteanu.
Mediul de afaceri are nevoie de asigurarea unei garanții la plată, a arătat Robert Cazanciuc ministrul justiției, afirmând că este deschis propunerilor și dialogului pe tema îmbunătățirii legislației privind cecurile ca instrumente de plată.
Bogdan Olteanu, viceguvernator, Banca Națională a României
– Este o dezbatere dificilă. Folosirea cecului ridică întrebări tehnice, dar și o întrebare existențială: ne mai trebuie cecul? Mai are perspectivă? Mulți dintre cei care au spiritul comercial în sânge, cei care au școala comercială spun că există mijloace definitorii. Aceste instrumente funcționează.
– La noi există în mod evident o nepotrivire în această perioadă în realitatea economică și cea legislativă. Realitatea economică este aceea a unei piețe cu puțină încredere, cu reguli puțin puse în aplicare, dar în același timp a unei piețe cu o nevoie uriașă de garanție. Relația dintre comercianți are nevoie de garanție. Pentru că are nevoie de mijloace de plată.
– 99% dintre plăți în România se fac prin ordin de plată. Sunt tot felul de subtilități ale instrumentelor de plată care le pot face utile.
– Cecul fără dimensiunea sa penală nu are nicio valoare. Capacitatea lui e de constrângere a celui care face plata, prin instrumente penale.
– Cardurile vor deveni desuete în câțiva ani. Această funcție de efectuare de plăți va fi preluată de alte instrumente. Telefoanele vor prelua funcțiile de plată și vor înlocui cu succes cardurile.
– Cred că trebuie să ne gândim să transferăm aceste instrumente către noi suporturi. Nu-l văd pe omul de afaceri având timp să treacă pe la bancă să-și încadreze semnătura între două pătrățele.
– Noi la BNR am încercat în 2010 să aducem la zi aceste instrumente de plată. Am „pieptănat” semnificativ legislația secundară. Ce nu am făcut încă, și o vom face cu un consens al autorităților, este să aducem legile cecurilor în secolul XXI. Trebuie să luăm o decizie dacă le aducem în secolul XXI sau le lăsăm să cadă în desuetudine.
Robert Cazanciuc, ministrul justiției
– Cred că avem nevoie de acest tip de dialog la care oamenii să poată participa deschis, fără niciun fel de temeri, să dorească să contribuie din spirit civic, dintr-o nevoie personală, din frustrare sau chiar furie la găsirea unor soluții care să miște lucrurile.
– Lucrez de peste 12 ani în administrația centrală din România. Foarte mulți oameni au încercat să miște lucrurile fără a aștepta o recompensă. Efortul lor nu a avut efectul scontat, pentru că nu a avut la bază un dialog care să reflecte o nevoie reală a societății.
– Suntem într-un cerc vicios. Fără un mediu de afaceri puternic care să poată susține justiția și economia, nu putem găsi soluții cu adevărat. Mediul de afaceri trebuie să fie puternic.
– Dorința mea în urma dezbaterilor de astăzi este de a identifica acel instrument de plată, de garanție de care mediul de afaceri are nevoie cu adevărat ca să miște lucrurile. Noi avem de multe ori un gol între realitate normativă și realitățile societății.
Încercăm să facem o legătură permanentă între realitatea normativă și nevoile societății. Fără a înțelege nevoia societății vom crea în continuare forme fără fond care vor aduce blocaje în economie, fără a aduce un sprijin real.
Tiberiu Nițu, procurorul general al României
– Noi, procurorii, suntem implicați activ în activitatea de combatere a fraudelor prin utilizarea cecurilor. Incriminarea cecului fără acoperire nu e o răspundere obiectivă ce decurge din simpla emitere a filei cec. Sunt necesare a fi întrunite toate condițiile.
– Pentru că tot am fost contestați că noi nu reacționăm ferm la plângerile oamenilor de afaceri care au suferit în urma emiterii unor file de cec care nu aveau fondurile necesare, trebuie să menționez că la nivel au fost întocmite de către parchetele din România 214 rechizitorii de înșelăciune.
– Înșelăciunea prin emitere de cecuri este o formă specială a infracțiunii de înșelăciune. Condițiile sunt: dovedirea activităților frauduloase în scopul inducerii în eroare a părții vătămate, scopul de a obține un folos material injust, a produce o pagubă posesorului cecului, cecul trebuie să fie valabil emis. Nu se reține această formă specială dacă fapta se realizează prin intermediul unui bilet la ordin sau ordin de plată.
– Cecul care nu este legal emis poate constitui un mijloc fraudulos.
– Suntem în 2013 și lucrăm cu o lege din 1934. Trebuie să admitem ca juriști că realitățile sociale de atunci sunt altele decât cele de acum. Nu trebuie să uităm că această lege a fost aplicabilă cam 10 ani, după care din 1990. La ora actuală, de cele mai multe ori cecul e folosit ca element de garantare, dar e de fapt un instrument de plată. Aici ajungem la condiția ca beneficiarul să aibă cunoștință de disponibilitatea fondurilor.
– Este necesară dovedirea activităților frauduloase ale inculpatului în scopul inducerii în eroare a părții vătămate. Nu este suficient simplul fapt al refuzului de plată pe motiv de lipsă disponibil.
– Dacă beneficiarul cecului are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracțiunea de emitere de cecuri fără a avea disponibil suficient la tras, prevăzută de art 84 alin. 1 din Legea nr 59/1934 asupra cecului.
– Dacă ți se emite un cec și ți se spune că momentan nu sunt fonduri, dar vor fi la scadență, nu e înșelăciune.
Pentru acoperirea prejudiciului creditorii au la dispoziție numai acțiunea civilă separată, izvorîtă din contract.
Criteriile stabilite de ÎCCJ pentru stabilirea intenției în cazul de înșelăciune cu cecuri:
-Conduită anterioară a persoanei acuzate în legătură cu alte contracte sau instrumente de plată.
-Caracterul diferit sau consecvent al conduitei persoanei acuzate față de faptele din cauza dedusă judecății.
Alte circumstanțe reale: lipsa înregistrărilor contabile a raportărilor la organele fiscale, a angajaților ori a unui sediu corespunzător, niciodată nu a a existat provizionul necesar în cont, rulajul fiind zero sau de mică valoare, perioada scurtă de timp în care se acționează 1-2 luni,
File cec false- mod de operare -inculpații se folosesc de falsa calitate de administrator/delegat al unei societăți cu cigfră de afacere bună
Lipsa intenției de inducere în eroare: consecința inexistenței vinovăției, ipoteze frecvent contestate în practică
Fila cec în alb – conține numai semnătura trăgătorului
fila cec postdatată, lăsată drept garanție – data menționată pe cec nu este cea reală, a remiterii efective către beneficiar
Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras.
Elemente faptice din care rezultă lipsa intenției: autorul a făcut demersuri să achite debitul, anterior și ulterior introducerii filelor cec spre decontare, a notificat partea civilă, înainte de introducerea cecului în plată, despre inexistența disponibilului, a achitat o parte din contraveniente
Înșelăciunea în convenții comisă prin emiterea biletelor la ordin: speță- pentru plata mărfurilor achiziționate, autorul a emis bilete la ordin în alb, respinse ulterior la plată.
Codul penal este din 2009. De patru ani, codul este publicat în Monitorul Oficial și aceasta e infracțiunea de înșelăciune în articolul 244. Așa a considerat legiuitorul în 2009 că trebuie să fie infracțiunea de înșelăciune.
Pentru a beneficia de protecția penală este necesar să se dovedească intenția directă a autorului de a nu plăti. Folosirea de cecuri implică acceptarea posibilității de a nu exista disponibilitatea fondurilor la data plății.
Dacă partea vătămată a cunoscut că nu există fondurile necesare, nu e înșelăciune.
Reperele noastre sunt incriminarea din legi și hotărârile ÎCCJ.
Ruxandra Avram, șef serviciu, Direcția Stabilitate Financiară, BNR
– BNR privește cecul în primul rând ca instrument de plată și secundar ca titlu de credit.
– Reglementările pe care le-a avut banca în vedere asta au vrut să demonstreze, că obligația băncilor este să administreze mijloace de plată.
– Este necesară modificarea acestor legislații în spiritul acestor instrumente, obligația băncilor se referă la mijloacele de plată.
– Fenomenul cel mai acut pe care băncile comerciale și BNR îl simt rezultă exact din această diferență care nu poate fi făcută cu ușurință: instrument de plată și titluri de credit.
Avem în față celălalt instrument: biletul la ordin. Biletul la ordin este clar un tip de credit. El devine instrument de plată în momentul prezentării la plată. BNR a emis reglementările relevante, cu circuite foarte clar stabilite, distanța dintre data emiterii și cea a scadenței fiind considerată perioada de viață a titllului de credit. Aceasta ar trebui să reprezinte o garanție pentru un eventual creditor.
La cec există anumite standarde privind elementele cuprinse în el, definitorii. Modul de completare e foarte clar stabilit.
Completarea nu este simplă. De exemplu, denumirea trăgătorului nu se poate încadra decât în spațiul alocat. Noi am creat aici un instrument de plată. Recunoașterea se face pe baza specimenului de semnătură și am considerat că este suficient, nu neapărat înscrierea titlului așa cum este în documentele oficiale.
Noutatea adusă ulterior legii 59 din 1934 a apărut ca urmare a creării unor noi sisteme de plăți și decontări. Legea din 34spunea doar despre beneficiar, trăgător, bancă și metode de tragere. E de domeniul trecutului.
Începând din anul 2012 BNR a fost implicată în sistemele electronice de plăți, inclusiv cele care gestionează cambiile, ordinele de plată și cecurile. Prezentarea la plată nu se mai face numai în original. Beneficiarul se duce la bancă, lasă cecul acolo, banca scanează cecul și completează un formular, informațiile ajung în sistem, banca trasă vede formularul și se uită în contul emitentului. Dacă nu sunt bani, refuzul de paltă se transmite tot electronic, iar banca beneficiară scrie motivul de refuz invocat de retras. Plata se poate face direct la banca trasă, direct la trăgător, sau la o casă de compensare.
Prezentarea se face în 15 zile de la data înscrisă ca data emiterii cecului.
Cecul în alb este acel instrument în care există cel puțin semnătura trăgătorului. Lipsa semnăturii îl anulează
Cecul în alb este un instrument care circulă între partenerii de afaceri înainte de momentul prezentării la plată, când trebuie să aibă completate toate elementele.
Legea contabilă nu te obligă să înregistrezi un cec ci eventual operațiunile care au stat la baza lui. Contabilitatea nu prevede înregistrarea instrumentului de plată, respectiv a cecului, decât dacă există factură.
Incidentele majore apar ca urmare a lipsei disponibilului la momentul prezentării la plată.
În cazul cecului, probabil că este de discutat dacă cecul are această componentă de titlu de credit, când se naște aceasta și cât durează.
Doar titlul de credit poate constitui un instrument de garantare. Nu știu cum poate fi luată în calcul garantarea cu cecuri.
Postdatarea o poate pune în opinia mea, cel puțin, doar emitentul. Cecul în alb este completat, în schimb, doar de beneficiari sau de posesorii care apar prin operațiuni de girare.
Situația cecurilor prezentate la plată prin sistemul SENT: nu mai sunt abuzuri, incidente majore așa cum erau în trecut. Refuzurile la plată sunt foarte mici în raport cu valoarea instrumentelor de plată. Nu mai reprezintă un sistem de alarmă așa cum era în anii trecuți.
Care este tipologia oamenilor de afaceri care folosesc cecuri? Din întrebările pe care le-am pus în piață, am văzut că 80% din păreri spun că oamenii au început să se uite pe legea cecului, în special pe articolul 84 și sunt foarte liniștiți . Nu este chiar așa. Simpla emitere a unui cec fără a avea fonduri disponibile la tras nu e o faptă de pedepsit penal. Asta face diferența între biletul la ordine și cec. Cecul are în vedere încrederea că partenerul emitent va fi foarte atent, pentru că pedeapsa este foarte mare.
Numărul cecurilor refuzate la plată a scăzut în 2013 față de 2012, dar încă există.
Trăim într-o perioadă în care ne văităm în ceea ce privește gradul de bancarizare a pieței. Plățile nu sunt la nivelul la care ar trebui să fie în sistemul bancar.
Pe de altă parte, eu am avut avantajul să lucrez în ambele sisteme și cel din trecut și cel din prezent. Cecul nu era lăsat de izbeliște. Cecurile erau cu limite de sume. Le puneam limită și le obligam să ceară ștampila Băncii Naționale. Nu se dădeau file de cec indiferent de cifra de afaceri. Trebuie umblat și la această modalitate prin care băncile să aibă propriile proceduri, Poate că băncile ar trebui să aibă în vedere cota de piață a companiei emitente, trecutul ei de utilizare, cifra medie a unei plăți, pentru a se evita tunurile care au fost date în economie cu astfel de instrumente.
Cornel Popa, avocat asociat, Țuca Zbârcea și Asociații
– S-a întâmplat de multe ori să particip la tranzacții imobiliare în care toate părțile așteptau ca banii să fie virați. Treceau câteva ore și totul devenea extrem de stresant din punctul de vedere al timpului. O astfel de situație ar trebui să fie evitată prin utilizarea corectă a cecului. Nu am văzut întâmplându-se, din cauza lipsei de încredere. Persoana care trebuie să încaseze banii respectivi nu va avea încredere că tranzacția e realizată decât în momentul în care banii sunt în cont.
– Cecul poate fi o variantă destul de bună de plată dacă este un cec certificat. Un mecanism prin care o persoană înainte de a emite cecul primește de la bancă o confirmare că suma respectivă e blocată și urmează să fie folosită în exclusivitate în scopul plății respective.
– Cecul ca instrument de garantare a plății nu există. El nu e un instrument de garantare. Există definiții în lege care confirmă acest fapt.
Cecul înseamnă bani. Dacă doresc un instrument de garantare eficient, soluția nu este cecul ci biletul la ordin, un titlu de credit veritabil care încorporează creanța despre se vorbește și care la scadență poate fi pusă în executare.
Percepția este că motivul utilizării cecului este răspunderea penală. Cecul fiind asociat cu răspunderea penală creează impresia că oferă promisiunea că suma respectivă va fi achitată.
Posesorul unui cec în alb are posibilitatea să completeze acel cec cu orice îi trece prin minte. Se folosește cecul postdatat. Este de evitat, însă. Cu privire la cecul postdatat, sunt instanțe care au considerat că emiterea unui cec postdatat este echivalentă cu datare falsă.
Există articolul 215 din Codul Penal și articolul 84 din Legea Cecului.
Art 84 este în vigoare, el trebuie interpretat în comun cu art 215.
Se resuscitează acest bătrân articol 84 din legea din 1934. Art 84 sancționează emiterea de cecuri fără existența disponibilului, retragerea sumelor din contul bancar după emiterea cecului.
În februarie 2014 vom avea o reformă a dreptului penal.
Legislația pe care o avem în vigoare asupra cecului în prezent este o reglementare bună a cecului.
Se pune întrebarea care este viitorul cecului? Mai avem nevoie de cec? Se observă un trend descendent chiar și în România în ceea ce privește utilizarea cecului. Numărul de cecuri emise a scăzut. Au fost țări din UE, spre exemplu Marea Britanie care spuneau : renunțăm la cec. Este învechit. După doi ani s-a ajuns la concluzia că decizia a fost greșită și s-a renunțat la renunțare. Cecul își găsește și își va găsi locul și în România, chiar dacaă vorbim de un număr mai mic de cecuri emise. Chiar și în România cecul are viitor cu condiția să fie corect utilizat, ca instrument de plată și nu ca titlu de credit.
Legea ne ocrotește, dar pentru asta trebuie cunoscută și corect aplicată.
Florin Pogonaru, președinte, Asociația Oamenilor de Afaceri din România
– Am ajuns să ne rugăm să se aplice din nou legile economiei de piață de dinainte de 1989 în economia creată după 89. Înainte de 1989 erau anumite proceduri care împingeau emitentul să își asume acea responsabilitate, care îl trimiteau la locul de a-și asuma obligația de plată.
– Acum există prezumția de neplată.
– Trebuie să dialogăm foarte mult pentru a ne înțelege problemele. Cea mai gravă problemă a mediului de afaceri este neplata, care a distrus lanțurile de creare a valorilor. Ne-am transformat într-o societate care nu mai funcționează decât în buncăre. Am ajuns să avem garanția unei funcționări a afacerilor noastre cu cât le izolăm mai mult de România. Omul de afaceri după criză a văzut că nu i se plătește, iar cel care nu plătește nu este penalizat, iar dacă ceri și ai greșit la cifre, cel puțin în restituirea TVA, lucrurile devin penale.
Există în societatea românească o pervertire a stilului în favoarea debitorului. Suntem mai socialiști decât înainte de 1989. S-a extins această pervertire. Oamenii de afaceri disperați într-o societate cu morala pervertită au găsit o soluție: cecul, care atrage responsabilitate penală. Cel care nu plătește intră la închisoare. Mă frapează că atunci când cerem un cec trebuie să acceptăm că s-ar putea să nu existe fondurile.
Noi discutăm de toleranță zero la neplată. Dacă nu se introduce cadrul legislativ care să instituie o toleranță zero la neplată, vom trăi într-o societate de buncăre în care importam și exportăm izolat de România, în care PIB-ul crește , dar nivelul de trai se oprește.
Ela Breazu, director executiv Corporate Transaction Banking, Bancpost
– Am fost întrebați de foarte multe ori de clienți ce instrument de plată să folosească pentru a avea o garanție. Răspunsul a fost biletul la ordin. Problemele cu care ne-am confruntat noi în utilizarea cecurilor includ necompletarea tuturor elementelor obligatorii, prezentarea la plată după termen, utilizarea cecului ca garanție, nu ca instrument de plată.
– Caracteristicile cecului – este un instrument de plată și nu un instrument de garanție. Este foarte important ca cecul să fie prezentat în termenul de prezentare la plată. Pentru cecul emis în România, termenul este de 15 zile.
Pentru trăgător, cecul reprezintă un criteriu de bonitate în special în relațiile noi. El poate obține marfa/bunurile fără a efectua plata în avans sau în momentul livrării.
Pentru beneficiar este un criteriu de bonitate valabil pentru relațiile noi. Este un instrument de plată, inițierea plății îi aparține beneficiarului. Poate acorda trăgătorului un termen de plată (minimal), iar cecul poate fi girat.
Alte instrumente de plată: cecul, biletul la ordin și ordinul de plată
Ce probleme pot apărea când vorbim de cecuri: necompletarea elementelor obligatorii și în special a elementelor care atrag nulitatea, prezentarea la plată după expirarea termenului de plată.
Incidentele majore determină declararea incidentului la Centrala Incidentelor de Plăți (CIP) și interdicția bancară pe termen de un an.
Bancpost propune standardizarea criteriilor de emitere a instrumentelor de debit ținând cont de bonitatea clientului, istoricul incidentelor companiei și riscul de credit și revizuirea periodică a criteriilor de emitere a instrumentelor de debit, aplicarea interdicției bancare și pentru incidentele cu bilete la ordin, aplicarea metodei de “contaminare”, un incident determină interdicția bancară.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.12.2013