Conformitatea nu ar trebui să mai fie un aspect care vizează doar departamentele specializate din companii, ci și pe cei cu care acestea interacționează, de la acționarii companiei până la instituțiile de reglementare, astfel încât să se asigure o transparență și o mai bună comunicare între toate aceste părți, spun specialiștii în domeniu.
Conformitatea reprezintă respectarea legilor în vigoare, a normelor și a principiilor interne.
Pe de altă parte, reprezentanții instituțiilor statului spun că mediul privat ar trebui să sesizeze mai des autoritățile atunci când se confruntă cu probleme de fraudă sau corupție, multe dintre companii alegând să rezolve aceste probleme în departamentele interne.
Acestea au fost principalele concluzii ale celei de-a doua ediții a Conferinței anuale de conformitate, organizată de ZF împreună cu PricewaterhouseCoopers (PWC). În cadrul evenimentului s-a dezbătut atât problema corupției și a fraudelor din România, dar și importanța conformității în buna desfășurare a activității companiilor.
„Perioadele de creștere au adus reglementări mai puține, iar crizele au adus mult mai multe reglementări. Arta a constat în aducerea de reglementări suficiente astfel încât să nu distrugă mediul de afaceri (…). Costul respectării normelor și standardelor este mult mai mic decât costurile nerespectării acestora“, a declarat Vasile Iuga, country managing partner al PWC România. Ideea este susținută și de Anca Hrisov, CEO al International Compliance Education România, care spune că neconformitatea poate duce chiar la falimentul companiilor. „Deficiențele în controalele de conformitate, alături de deficiențe în managementul riscurilor, în guvernanța corporativă și mai ales în implicarea și aplicarea principiilor în business au stat la baza problemelor companiilor, care s-au propagat și la nivelul piețelor internaționale“, a spus Hrisov.
Pe de altă parte, Alexandru David, șeful departamentului de conformitate din cadrul Petrom, consideră că pentru a avea un astfel de sistem de reglementare pus la punct trebuie să ai anumite instrumente pentru a implementa obiectivele și o bună comunicare cu angajații din departamentele vizate (de exemplu vânzări), dar și cu managementul companiei.
„Degeaba avem sisteme sau proceduri dacă mesajele noastre nu ajung la toți angajații, în funcție de grupuri țintă sau domenii(…). Decât să dăm angajaților un document foarte stufos, încercăm să transmitem mesajele în unele prietenoase“, menționează el.
Maria Maxim, șeful departamentului de conformitate din cadrul Romtelecom, spune că în cadrul companiei sistemul de conformitate s-a construit pe trei piloni: zona prevenție, detecție și zona de protecție a datelor.
Ea menționează că pentru un operator de telecom conformitatea implică o serie de reglementări, care diferă de cele din instituțiile financiare. „Este foarte important să se știe că orice poate «călca alături» pentru că de multe ori presiunea din zona de business este foarte mare.“
Însă oamenii nu pot fi conformi dacă nu vor să fie, iar educația nu trebuie făcută doar în interiorul organizației, ci și în afara ei, de la acționarii companiei până la instituțiile de reglementare, spune specialistul Jonathan Bowdler, global head of compliance în cadrul International Compliance Training Institute.
„Oamenii nu pot fi conformi decât dacă văd un beneficiu în asta. Ar trebui să răsplătim un om care acționează conform, decât să pedepsim opusul.“
Corupția, o problemă care persistă
Chiar dacă corupția rămâne o problemă importantă a României comparativ cu celelalte țări din regiune, oamenii și în special mediul privat nu sesizează instițuțiile statului atunci când se confruntă cu un astfel de incident.
„În cazul ANI sesizările vin mai mult dinspre public, dinspre mass-media. Sunt foarte puține sesizări care să vină dinspre sectorul privat. Recomandarea este de a sesiza ANI“, a declarat Cornel Călinescu, director în cadrul Ministerului Justiției însărcinat cu strategia națională anticorpuție.
Ionel Fierăscu, șeful departamentului de conformitate din cadrul Raiffeisen Bank România, spune că nu există oameni incoruptibili, ci prețuri care cumpără oameni. „Corupția agravează relațiile sociale și produce prejudicii economiei statului“, spune el.
În schimb, Corneliu Moldoveanu, membru în consiliul Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF), spune că nu crede că un alt caz FNI va mai exista.
„Eu zic că nu (nu va mai fi un caz FNI – n.red.), în mod clar reglemetările s-au îmbunătățit. Dacă mă întrebați strict, chiar dacă nu am făcut parte din CNVM, și atunci reglemetările au fost bune, dar nu au fost bine puse în aplicare“, consideră el.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 30.05.2013