Sâmbătă 15 iunie și luni 17 iunie, britanicul Dr Mike Phillips a conferențiat la Sibiu și Iași pe două teme de strictă actualitate. Prima dintre conferințele speciale, intitulată „Literatura și forumul transcultural în Europa”, a avut loc la Sibiu, în cadrul celei de a XX-a ediții a Festivalului Internațional de teatru. A doua, „Cum dezvoltăm narațiuni pentru copii și tineri pe teme din viața contemporană”, a avut loc la Iași în cadrul Festivalului Internațional al Educației, eveniment găzduit de scriitorul Liviu Antonesei, președintele Festivalului de Carte și Autori pentru Copii și Adolescenți.

Cine este conferențiarul? Dr Mike Phillips OBE este un autor britanic, cunoscut în special pentru romanele sale: „Blood Rights” („Dreptul sângelui”, 1989), carte adaptată de BBC pentru televiziune, „The Late Candidate” („Ultimul candidat”, 1990), volum care a câștigat premiul Silver Dagger (Pumnalul de argint), decernat de Asociația Britanică a Scriitorilor de Romane Polițiste, „Point of Darkness” („La limita întunericului”, 1994), „An Image to Die For” („O imagine pentru care merită să mori”, 1995), „The Dancing Face” („Fața care dansează”, 1998), „A Shadow of Myself” („O umbră a mea”, 2000) ș.a. Este, de asemenea, autor de eseistică, de librete de operă și scenarii de film. A primit Premiul Arts Foundation în 1996 pentru contribuția sa în domeniul literaturii polițiste. De asemenea, a primit distincția Ordinul Imperiului Britanic (OBE) în 2006 pentru activitatea sa în domeniul mass-media. Este Membru Societar de Onoare al Colegiului Goldsmiths din Londra, a primit titlul de Doctor din partea Universității Middlesex și este Membru Societar al Societății Regale pentru Literatură. A fost membru al consiliului director al organizației caritabile National Heritage Memorial Fund (Fondul memorial pentru patrimoniul național), curator în cadrul galeriilor de artă Tate Britain, lector universitar în domeniul media la Universitatea Westminster, jurnalist de radio în cadrul BBC, precum și consilier artistic pentru diferite organizații europene. Este director al Profusion International Creative Consultancy și editorul unei serii de literatură polițistă din Europa de Est pentru Editura Profusion.


Literatura și forumul transcultural în Europa


Genurile așa-zis populare au fost întotdeauna o strategie eficace pentru a descrie și disemina idei, teme conflictuale și preocupări în orice societate. Literatura de tip thriller este legată de apariția și dezvoltarea infrastructurii de tip industrial, genul polițist descriind pericolele și greutățile vieții urbane nou create. În mod similar, literatura științifico-fantastică vorbea despre explorarea spațiului, energia nucleară sau computere și informatică, chiar în timp ce acestea se dezvoltau. Într-un anumit sens, literatura acestor perioade și evenimente a devenit un mod de comunicare nemainîntâlnit. Clasicii literaturii de tip polițist și-au atras cititorii într-o lume aparte, imaginară, în care erau totuși descrise și analizate evenimente din viața lor de zi cu zi. La fel ca în cazul celorlalte genuri literare populare „pentru masele largi”, nu este nevoie să ai cunoștințe de specialitate sau să fi beneficiat de ani de studiu pentru a înțelege despre ce este vorba. Firul narațiunii te conduce exact acolo unde este nevoie. Crearea și redefinirea genului literaturii thriller este un fenomen care merge mână-n mână cu schimbarea socială. Conceptul european a fost întotdeauna amenințat, dar a reușit în același timp să-și țină promisiunea creării de noi asocieri și, totodată, de noi modalități de a le pune în practică. Literatura polițistă este una dintre puținele strategii prin care aceste noi dezbateri pot fi descrise în mod atractiv și pe înțelesul tuturor.

Cum dezvoltăm narațiuni pentru copii și tineri pe teme din viața contemporană


În mod tradițional, scrierile pentru copii și tineri au fost dominate de relatarea de mituri și legende. În ultima vreme, specialiștii din domeniul educației au încercat să introducă în cadrul ficțiunii pentru copii istoria mai recentă și dezbateri despre societate. Însă acest lucru are consecințe și asupra modului în care povestirea ia formă. Care sunt firele narative cele mai potrivite pentru poveștile contemporane destinate tinerilor și cum le putem descoperi?