Confuzie si lipsa de transparenta - efectul normelor "locale" in contabilitate

Standardele internationale de raportare financiara (IFRS) ar trebui adoptate “ca atare” de legislatia romaneasca, fara nici o interpretare locala, intrucat diferentele din reglementarile actuale provoaca confuzii, lipsa de transparenta si comparabilitate a informatiilor, afirma Victor Kevehazi, senior partner al firmei de consultanta KPMG Romania.
“Sunt diferente in aparenta mici, dar in realitate deosebit de importante. Daca ministerul finantelor emite legi cu deosebiri fata de normele internationale lasa o usa mare deschisa interpretarilor”, a declarat ieri Kevehazi.
Ministerul Finantelor Publice a emis, anul trecut, Ordinul 94 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Uniunii Europene si cu Standardele internationale de contabilitate (IAS). In ceea ce priveste societatile bancare si de asigurari, au fost elaborate reglementari comune de catre Ministerul Finantelor Publice (MFP), Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). “Armonizarea” nu inseamna insa ca normele straine au fost preluate integral.
Serban Taoder, senior manager la departamentul de audit al KPMG, spune ca adoptarea reglementarilor inernationale se loveste de o problema de mentalitate in Romania. “Lumea era invatata sa aplice reguli predefinite, sa nu foloseasca judecata profesionala, incurajata de standardele contabile internationale”, afirma Toader.
KPMG, alaturi de celelalte trei mari firme de consultanta, a transmis ministerului finantelor un raport amplu cu toate problemele legate de diferentele dintre legislatia romaneasca si standardele internationale. “Probabil ca lua timp pentru ca toate aspectele sa fie intelese”, spune Victor Kevehazi.
Incepand cu sfarsitul anului trecut au adoptat IAS societatile care indeplinesc cel putin doua din urmatoarele criterii si anume: cifra de afaceri de peste noua milioane euro, active de peste 4,5 milioane euro si un numar mediu de 250 de salariati.
Cuantumul de la care vor fi calculate aceste criterii va scadea gradual, astfel ca din 2006 noul sistem contabil va fi aplicat de toate societatile, cu exceptia intreprinderilor mici si mijlocii.
Actul normativ introduce o serie de diferente specifice fata de IAS.
Potrivit lui Kevehazi, autoritatile romane au facut un pas important prin adoptarea standardelor, dar diferentele de interpretare, desi limitate, au ca rezultat lipsa de claritate, confuzia si dificultatea in aplicare.
“Daca IFRS vor fi aplicate ca atare in Uniunea Europeana din 2005, si in curand si in Statele Unite, cred ca pot fi utilizate si in Romania. Adaptarea lor actuala lasa loc de interpretari si permite Ministerului Finantelor sa nu respecte unele reglementari ale organismelor internationale de contabilitate”, a afirmat oficialul KPMG.
Andreea Manole, audit manager la KPMG, arata ca principalele diferente intre Ordinul 94 si IFRS se refera la standardul privind raportarea financiara in economiile hiperinflationiste.
Acesta stabileste ca datele financiare trebuie coroborate cu inflatia, pentru a prezenta o situatie reala. Legislatia romaneasca nu prevede obligativitatea utilizarii standardelor referitoare la hiperinflatie.
Societatile trebuie sa intocmeasca pentru organele fiscale un set de situatii financiare fara excluderea inflatiei, ceea ce conduce la raportarea de rezultate care nu reflecta situatia financiara corecta a companiilor.