Firma este deținută de Balazs Laszlo, a fost înființată în 2007 ca filială a unei companii de construcții din Ungaria. Bayer Construct este cunoscută pentru dezvoltarea ansamblului rezidențial Bayer Rezidențial din Brașov, însă printre proiectele dezvoltate de companie se mai numără: mall-urile Atrium Center din Arad și Gold Plaza din Baia-Mare sau construcția Bricostore Oradea. În 2009, compania a ajuns la peste 100 de angajați și o cifră de afaceri de 68,4 mil. lei, cu un profit net de 1,2 mil. lei.
Industriile care au înregistrat creșteri în perioada crizei sunt: farma, construcții și produse alimentare, acestea fiind domeniile predominante în top zece companii selectate de ZF ca fiind cele mai dinamice din regiunea Transilvania-Banat.
Pe locul doi s-a situat producătorul de mezeluri Combis din Bistrița-Năsăud, cu o creștere a cifrei de afaceri compusă pe ultimii doi ani de 561%. Cu o cifră de afaceri de 53,8 mil. lei și un profit de 0,9 mil. lei înregistrat anul trecut, compania deținută de Ioan și Maria Moldovan, face parte din holdingul Agro Invest cu afaceri în domeniul industriei alimentare.
Locul al treilea a fost ocupat de C.F.R Sirv Brașov, care până în 2003, când a fost privatizată a fost filială a CFR Călători. Compania este parte a grupului Transferoviar Grup, controlat de Călin Mitică (98,5%). Cu o cifră de afaceri de 83,8 mil. lei și un profit net de 6,5 mil. lei la sfârșitul anului trecut, C.F.R Sirv Brașov a semnat la finalul anului trecut un contract pe patru ani cu CFR Călători în valoare de 317 mil. lei pentru repararea a 190 de vagoane. În ultimii doi ani compania a înregistrat o cifră de afaceri compusă de 210%.
Reprezentanții companiilor din regiunea Transilvania-Banat sunt mai pesimiști în ceea ce privește evoluția economiei românești în 2011, conform unui sondaj realizat de ZF printre oamenii de afaceri prezenți în sală. Majoritatea celor care au răspuns la chestionarul ZF estimează pentru anul viitor o evoluție între -1% și 1% și spun că România va intra pe o creștere economică consistentă mai târziu de 2013.
SNR Roulments, parte a grupului francez Renault, corporația Continental, liderul pieței europene de producție a subansamblelor pentru industria de automobile, Polisano Pharmaceutical sunt doar o parte dintre companiile care își dezvoltă afacerile în zona industrială Vest din Sibiu. “Sibiul este o locație foarte bună pentru investiții, iar poziționarea geografică este un atu. Zona industrială Vest a atras până în prezent 34 de unități de producție din diverse domenii. Investițiile primăriei în această zonă sunt de circa 43 de mil. lei, bani destinați în principal investițiilor în rețelele de utilități în construcția de drumuri”, a spus Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei municipiului Sibiu.
Companiile cu o perspectivă foarte mare de creștere și planuri ambițioase de dezvoltare rapidă, firmele cu un brand recunoscut pe plan local, național sau internațional sunt printre țintele fondurilor de investiții. “Fondurile de private equity ajung să devină parteneri într-o companie după ce au analizat businessul acesteia. Companiile în expansiune, care au un business plafonat, cu produse sau servicii care se diferențiază de cele ale competitorilor, un management bun, o experiență în businessul respectiv sunt atractive pentru fondurile de private equity”, a spus Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors.
Fondul de investiții polonez dispune de un buget regional de circa 250 mil. euro, iar reprezentanții fondului spun că sunt interesați în principal de companii care sunt lider sau tind să devină lideri pe segmentul lor de piață.
“Ne orientăm către performerii fiecărui sector, ne uităm la potențialul lor de creștere.”
El spune că fiecare companie trebuie să-și aleagă propriile modalități de finanțare a creșterii în funcție de dezvoltare. “În anumite momente compania poate crește din capitalul propriu, din credite. Sunt situații în care businessul este destul de matur și poate fi vândut. Un fond de private equity, pe lângă know-how-ul cu care vine, asigură suport în cadrul departamentului financiar, ajută la îmbunătățirea raportării și la o planificare strategică. Pe de altă parte, vine cu un management performant combinat cu cel existent în companie.”
La sfârșitul anului trecut, Enterprise Investors a cumpărat în urma unei tranzacții de 66 mil. euro retailerul cu discount Profi. În 2007 fondul a ieșit din retail prin vânzarea rețelei de supermarketuri Artima către Carrefour pentru 55 mil. euro.
Rețeaua Profi a fost scoasă la vânzare la începutul anului trecut, iar în cursa finală pentru preluare au rămas două fonduri de investiții și grupul belgian Delhaize, operatorul supermarketurilor Mega Image, potrivit surselor din piață.
“Până la sfârșitul anului vom mai deschide aproximativ șase magazine, iar în 2011 cel puțin încă 20-25 de magazine. Bucureștiul este o prioritate pentru deschiderea de magazine noi, însă aici bătaia pe locații este mult mai mare decât în provincie”, spune Șerban Roman, administrator al Profi România. Anul trecut, Profi Group a avut o cifră de afaceri de 141 milioane de euro și 67 de magazine, iar în primele șase luni ale acestui an și-a crescut businessul cu 20% față de perioada similară din 2009 și a ajuns la peste 70 de magazine.
“Cifra de afaceri a crescut datorită locațiilor nou deschise în acest an în principal. La șase luni avem o creștere cu 20% comparativ cu primul semestru din 2009.”
Bugetul de investiții al companiei de anul viitor pentru deschiderea de noi magazine este de circa 15 mil. euro, excluzând închirierea locațiilor, iar reprezentantul Profi precizează că suprafața medie pentru un magazin este de 500 de metri pătrați.
Șerban Roman precizează că în momentul în care Enterprise Investors a preluat Profi, fondul de investiții s-a uitat în detaliu la business, atât la punctele pozitive, cât și la cele negative. “Au existat minusuri: compania afiliată la un mare grup de retail avea funcția de achiziții externalizată, nu avea echipă de expansiune, avea o marcă privată entry price (Winny), depozitele nu erau utilizate la capacitate maximă. Însă am privit și punctele pozitive: era cel mai mare lanț privat de retail alimentar, cu vânzări în creștere când piața suferea, fără datorii și avea potențial de dezvoltare. În plus aveam experiență cu Artima.”
În perioade de criză, fondurile de investiții pot să protejeze un business și ajută firmele să-și găsească mai ușor parteneri sau să obțină un credit de la bănci, spune Irina Anghel, secretar general al Asociației de Private-equity și Venture Capital din sud-estul Europei.
“Pe lângă bani, este bine ca în faza de început să ai pe cineva care să te ghideze. Fondurile de private equity și cele de venture capital vin cu bani care aduc valoare, care ajută la dezvoltarea societății. Investitorii pot să deschidă uși: la bănci, la furnizori, parteneri din alte piețe. Aduc oameni valoroși, manageri cu experiență care să poată să-i ajute pe antreprenori să-și crească afacerea. În momente de criză te protejează. De asemenea, ei te împing pe noi piețe, iar acești investitori știu și de unde să găsească mai mulți bani pentru investiții.” Ea spune că atunci când cauți un finanțator trebuie: “Să-ți prezinți foarte bine businessul, să cauți o situație în care să existe un interes reciproc, să urmărești un parteneriat. Trebuie să existe o chimie între parteneri și să fiți dispuși să acceptați sfaturi din partea fondurilor de investiții care intră în afacerea dvs. pentru că dețin o felie din business. De asemenea trebuie să știți foarte bine cui vă adresați, care este fondul de investiții căruia trebuie să i te adresezi.”
Florian Libocor, economist-șef al BRD Société Générale, consideră că pentru a evita un blocaj financiar este importantă rezolvarea problemei arieratelor. “Statul trebuie să-și plătească datoriile față de companii. Aceste arierate trebuie plătite pentru că altfel intrăm în blocaj financiar. Dacă o firmă nu-și primește banii, nici ea la rândul ei nu va putea să facă mai departe plăți. În iunie s-au închis aproape complet arieratele, însă într-un timp foarte scurt s-au creat la loc.” De asemenea, el spune că “într-un an de criză este nevoie de o relaxare, nu de o majorare a taxelor, iar în anii de boom trebuie să facem o rezervă, să punem deoparte bani”.
O altă problemă care trebuie rezolvată, spune reprezentantul BRD SocGen, este cea a reducerii economiei negre. “Una dintre zonele care trebuie corectate, unde trebuie autoritățile să intre cu duritate este cea a economiei negre care acum ajunge la circa 45% din PIB.”
Evenimentul de ieri a fost cel de-l doilea, după cel organizat la Constanța dintr-o serie de conferințe în cadrul cărora vor fi premiate cele mai dinamice companii din România, următoarea urmând a fi organizată pe 25 noiembrie la București.