Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a anunțat ieri numele companiilor care se vor ocupa în continuare, în schimbul a 498,8 milioane de lei (119 milioane de euro), de construcția autostrăzii Cernavodă-Medgidia. Astaldi și Max Boegl urmează să finalizeze în a doua parte a anului 2012 ceea ce francezii de la Colas au început în 2008.
Oferta câștigătoare a italienilor de la Astaldi și a nemților de la Max Boegl, de 498,8 milioane de lei, este cu circa 135 de milioane de lei mai mică decât contractul încheiat în 2008 de CNADNR cu francezii de la Colas. Cu toate acestea, având în vedere că CNADNR plătise deja celor de la Colas aproape 80 de milioane de lei până la momentul rezilierii contractului, înseamnă că economia pe care instituția o face este mai mică, de circa 55 milioane de lei, potrivit calculelor ZF.Autostrada Soarelui, care leagă Capitala de Constanța, ar urma să fie gata în totalitate până la sfârșitul anului viitor, după ce în ultimul an au fost anunțate mai multe termene de finalizare. Mai mult, tronsonul Cernavodă-Medgidia a declanșat un îndelungat război al declarațiilor între Ministerul Transporturilor și firma care se ocupa inițial de construcția acestui tronson, Colas, care a culminat cu rezilierea contractului.
Toți ceilalți ofertanți au fost descalificați
Reprezentanții celorlalte companii care au participat la licitația pentru tronsonul Cernavodă-Medgidia nu știu încă dacă vor depune contestații privind decizia CNADNR, având în vedere că au existat mai multe oferte financiare mai mici decât cea câștigătoare. “Compania noastră analizează situația pentru a lua o decizie. Până în acest moment (ieri – n. red.), nu am luat o hotărâre. Trebuie menționat însă că toate companiile care au participat la această licitație au fost descalificate, astfel că joint-venture-ul format din Astaldi și Max Boegl a rămas singurul ofertant” a declarat Sebastien Picaut, directorul general al subsidiarei locale a grupului spaniol de construcții FCC Construccion.
Compania a participat în consorțiu cu constructorul român Delta ACM 93, deținut de Florea Diaconu, la licitația pentru construcția autostrăzii Cernavodă-Medgidia, având una dintre cele mai bune oferte din punct de vedere financiar, de circa 380 de milioane de lei.
Pe de altă parte, Diaconu de la Delta ACM 93 a declarat că deși decizia privind o contestație se ia la nivel de consorțiu (în cazul de față FCC Construccion fiind liderul consorțiului), nu este adeptul contestațiilor.
Autostrada Cernavodă-Medgidia a atras opt oferte, printre cei care au participat la licitație numărându-se și constructorii Spedition UMB (controlat de Dorinel Umbrărescu), Tehnologica Radion (Theodor Berna), Vega 93 (Corneliu Istrate) sau Arcada Company (Spiru Mantu și Mihai Huma).
Italienii, abonați la drumurile românești
Nu este pentru prima oară când firmele italienești își adjudecă contracte publice importante de infrastructură.
De altfel, semnalul de bună cooperare cu firme italienești, și mai ales Astaldi, a fost dat încă de acum zece ani de către președintele Traian Băsescu, pe vremea când era primar al Capitalei.
Astaldi, în consorțiu cu spaniolii de la FCC Construccion, a construit spre exemplu Pasajul Basarab, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură urbană din ultimii ani.
Italienii sunt familiarizați cu infrastructura românească, având în vedere că firme precum Tirrena Scavi lucrează spre exemplu la autostrada București-Moara Vlăsiei, contract în valoare de 184 de milioane de euro.
Cele două companii Astaldi și Max Boegl participă de asemenea la construcția tronsonului Medgidia-Constanța, pe care au inaugurat deja la finalul lunii iulie 21 de kilometri pe ruta Murfatlar-Constanța. Practic, în prezent pe această porțiune se circulă pe o bandă și pe un sens și pe celălalt începând de la intersecția cu DN 3 (în zona localității Murfatlar) și continuând cu varianta de ocolire a municipiului Constanța până la intersecția cu DN 39 spre Mangalia.
Max Boegl a construit, tot alături de Astaldi, Național Arena, stadionul de 50.000 de locuri din București care va găzdui astăzi meciul de fotbal România-Franța. De asemenea, cele două firme lucrează și la extinderea rețelei de metrou din București. Astfel, Astaldi lucrează în prezent la magistrala 5 de metrou Râul Doamnei-Eroilor, cu o valoare de 215 milioane de euro fără TVA, în consorțiu cu FCC Construccion, Delta ACM 93 și AB Construct, în timp ce Max Boegl construiește stația și depoul Valea Ialomiței pentru 56 de milioane de euro.
Mărul discordiei cu francezii
Contractul cu compania franceză Colas, care construia tronsonul de autostradă Medgidia-Cernavodă, a fost reziliat în aprilie de către CNADNR, după un îndelung război al declarațiilor, în care cele două părți
s-au acuzat reciproc de nerespectarea clauzelor contractuale. În cele din urmă, contractul a fost reziliat pe motiv că cei de la Colas au cerut suplimentarea valorii contractului cu 16 milioane de euro din cauza modificării traseului pe o distanță de 14 kilometri din lungimea totală de 20 de kilometri a tronsonului.
Contracte de 300 mil. euro pentru drumuri județene
Dacă în ceea ce privește infrastructura “mare”, autostrăzile, marii câștigători de ieri au fost firme străine, nici constructorii români nu au rămas mai prejos, reușind ieri să își adjudece contracte de modernizare și reabilitare a drumurilor județene și de interes local. Astfel, compania Romstrade, controlată de Nelu Iordache, a câștigat ieri alături de compania Primacons un contract de 781, 5 milioane de lei (186 de milioane de euro) pentru reabilitarea drumurilor din județele Prahova, Giurgiu și Ilfov, în timp ce Vega 93 (Corneliu Istrate) și Arcada Company (Spiru Mantu, Mihai Huma) au luat un contract de 508,3 milioane de lei (121 milioane de euro) pentru același tip de lucrări în județele Buzău și Vrancea.