Consumul populatiei, sub ritmul economiei?

Economia romaneasca va creste si anul urmator tot pe baza exporturilor, dar si investitiile – formarea bruta de capital fix – vor avea un aport semnificativ. Ca si anul acesta, consumul populatiei urmeaza sa creasca cu o rata mai mica decat cea a produsului intern brut.
Astfel, consumul individual efectiv al gospodariilor, care va “tine” 77% din produsul intern brut (PIB), este estimat sa creasca cu doar 4% in 2003, fata de o crestere estimata a PIB de 5,2%, pe cand exporturile vor creste cu 10%, iar formarea bruta de capital fix cu 9%.
Ca urmare, proiectia este ca, in pofida cresterii economice, forta de consum a gospodariilor nu va fi mai mare. Insa constructia bugetului pe 2003 infirma aceasta previziune. Impozitele indirecte – TVA, accizele, taxele vamale – care sunt incluse practic in pretul final al marfurilor, firmele nefacand decat sa stranga si sa transfere statului ceea ce platesc cumparatorii, vor fi mai mari cu 25% in valoare nominala in 2002, fata de o crestere aproape de inflatia prognozata (14%) a veniturilor din impozite directe.
Inflatia urmeaza sa scada in 2003 de la circa 20%, cat este estimata pentru anul acesta, pana la 14%, printr-o politica bugetara “tare”, in scopul eliminarii arieratelor financiare, precum si prin “mentinerea unor politici restrictive ale veniturilor de catre toti partenerii sociali”. Ca urmare, nici de aici nici o vesta buna pentru cresterea consumului. Previziunea unor taxe mai mari pe circulatia marfurilor releva insa altceva: miza autoritatilor ca populatia consuma mai mult decat este trecut in statistici.
“Este normal sa creasca impozitele indirecte, acesta este trendul in toata lumea. Specific pentru Romania este insa ca astfel poti sa impozitezi, sa scoti practic la lumina, o parte din economia subterana”, spune Gabriel Biris, consultant la cabinetul de consultanta fiscala si audit Haarman Hemmelrath & Partner.
In ceea ce priveste oferta, ritmuri mai mari de crestere decat cel al PIB vor avea industria si constructiile, de 6,7% si, respectiv, 7,7%. Cel mai scazut ritm va fi in sectorul financiar-bancar si asigurari, de 3,6%, unde vor avea loc restructurari ca urmare a politicilor de supraveghere mult mai restrictive.