Deficitul de cont curent al balantei de plati a revenit in ianuarie la un ritm exploziv de crestere, de 71%, dupa ce in ultimele luni din 2005 incetinise pana la 30-40% fata de perioadele corespunzatoare din 2004.
Dublarea deficitului comercial din tranzactii cu bunuri, pana la 438 milioane de euro, s-a reflectat in cresterea deficitului de cont curent pe ianuarie pana la 391 milioane de euro.
Agravarea dezechilibrului balantei comerciale nu a putut fi compensata in mod substantial de crestere cu numai 5,4% din intrarile nete de valuta din transferuri curente, care au insumat 251 milioane de euro. De fapt, acestea au fost practic anulate de deficitul adancit al balantei veniturilor, care a ajuns la 204 milioane de euro.
Alaturi de intrarile din transferuri, singurul element pozitiv care a mai atenuat deficitul contului curent a fost excedentul balantei serviciilor, insa suma de 15 milioane de euro este mai degraba nesemnificativa. Romania continua sa inregistreze deficite in serviciile de transport, de 21 mil. euro, ceea ce ilustreaza o deteriorare cu 34% fata de aceeasi perioada din 2005. In acelasi timp, turismul a adus in ianuarie incasari de numai 50 mil. euro, in timp ce romanii au 47 mil. euro pe servicii turistice contractate in strainatate.
Ce a stat in spatele deficitului comercial FOB/FOB de 453 mil. euro din prima luna a anului? O explicatie o constituie saltul spectaculos al vanzarilor in sectorul retail, care au urcat cu 30% fata de ianuarie 2005, ritm aproape dublu fata de cel inregistrat in decembrie – luna de vanzari record in mod traditional.
Tocmai aceasta goana a consumului este acuzata de FMI, care a continuat sa-i ceara ministrului finantelor, in discutiile de zilele trecute, masuri de reduceri a deficitului bugetar pana la zero, inclusiv ca efect al majorarii veniturilor incasate.
Evident, apetitul pentru consum antreneaza cresterea importurilor, care adancesc deficitul de cont curent, si in acelasi timp genereaza noi presiuni inflationiste.
Din acest punct de vedere, eforturile BNR de a descuraja consumul prin masuri de politica monetara si-au dovedit inca o data eficienta redusa: majorarea dobanzii de interventie cu un punct procentual in februarie nu numai ca nu a oprit tendinta de scadere a dobanzilor la credite, ci acestea au continuat sa coboare, presate de concurenta care in sfarsit incepe sa-si spuna cuvantul pe piata bancara. Nici majorarea rezervelor minime obligatorii la valuta si nici cresterea dobanzilor internationale la euro si dolar nu au oprit scaderea dobanzilor si la creditele in valuta.
In aceste conditii, BNR ar putea lua in considerare lunea viitoare o noua majorare a dobanzii de interventie.
In timp ce deficitul de cont curent s-a accentuat in ianuarie, pana la 391 mil. euro, investitiile straine atrase in prima luna a anului au insumat 106 mil. euro, in crestere cu circa 26% fata de aceeasi perioada din 2005.
Tot in ianuarie, sectorul companiilor private si-a consolidat pozitia de principal datornic la extern, cu un sold de 11,6 mld. euro, cu 353 mil. euro mai mare decat in ianuarie 2005.
Datoria externa pe termen mediu si lung a inregistrat la 31 ianuarie nivelul de 24,3 miliarde de euro, in scadere cu 0,7% fata de 31 decembrie 2005. Datoria externa publica si public garantata a insumat 11,2 miliarde de euro si a reprezentat 46,2% din datoria externa pe termen mediu si lung, indicand predominanta creditelor externe angajate de companii private si nu de societati sau institutii controlate de stat. Datoria externa totala negarantata public a insumat 12,2 mld. euro, nivel neschimbat fata de cel inregistrat la sfarsitul anului trecut.