El concurează la acest capitol cu un alt olandez, Robert Rekkers, care este tot din 2002 directorul general al Băncii Transilvania.
Van Groningen a construit actuala Raiffeisen pe scheletul fostei Bănci Agricole, a gestionat creșterea puternică, iar apoi o restructurare timpurie urmată de o consolidare care au permis ca banca să traverseze perioada de criză fără costuri majore la capitolul credite neperformante și implicit să rămână în topul celor mai profitabile instituții de credit de pe piață. Urmând o strategie contestată inițial și care se solda în 2007-2008 cu pierderi la nivelul cotei de piață după active, olandezul a adus banca într-o poziție care i-a permis să se adapteze mai ușor la intrarea pieței în declin. Totuși, Raiffeisen nu a scăpat de tentația creditelor în franci elvețieni din anii de boom, însă spre deosebire de alți competitori nu a acumulat expuneri foarte riscante pe zona imobiliară.
Potrivit unor surse bancare, odată cu mandatul lui Van Groningen austriecii l-au prelungit și pe cel al vicepreședintelului responsabil cu piețele financiare, americanul James Stewart. El a participat la construcț ia Raiffeisen Bank România alături de Van Groningen, fiind unul dintre veteranii echipei de top management. De altfel, Van Groningen și Stewart au fost primii expați aduși de austrieci în 2001 în conducerea fostei Raiffeisen-Banca Agricolă, alături de Răsvan Radu, pe care îl recrutaseră de pe poziția de vicepreședinte al CEC.
Steven van Groningen s-a detașat în decursul timpului din rândurile bancherilor expați în primul rând datorită faptului că vorbește românește, ceea ce i-a permis să fie mult mai prezent în dezbaterea publică de specialitate decât alți omologi. El este căsătorit cu o româncă, iar în acest context a cunoscut România și înainte de 1990. Olandezul reprezintă a cincea generație de bancheri din familia sa. La începutul anilor ’90 a fost consultant al BNR și apoi a înființat ABN Amro Bank România, actualmente RBS. În prezent, el este președintele Consiliului Investitorilor Străini și membru al consiliului director al Asociației Române a Băncilor.
În schimb, James Stewart și-a păstrat un profil discret, având rare apariții în presă sau la evenimente legate de piața financiar-bancară. El are o experiență de peste 20 de ani pe Wall Street, însă cu toate acestea afirmă că nu s-a simțit frustrat profesional din cauza nivelului scăzut de dezvoltare al pieței financiare din România și că a considerat motivante provocările care apar în mod constant.
Stewart se declară un susținător total al creditării în lei.
Misiunea sa de a asigura finanțarea necesară băncii ar putea deveni mai dificilă în contextul tensiunilor cu care se confruntă piața bancară europeană și în special al restricțiilor pe care banca centrală a Austriei le impune principalelor grupuri pe care le supraveghează, inclusiv Raiffeisen.
Raiffeisen Bank România a atras în toamna trecută un credit sindicalizat de 150 mil. euro girat de BERD, iar pentru siguranța finanțării pregătește și un program de finanțare pe termen mediu de tipul EMTN.
Provocări ale noului mandat al lui Van Groningen ca președinte al Raiffeisen vor fi controlul costurilor, gestiunea creditelor neperformante și adaptarea băncii la numeroasele schimbări de reglementare, inclusiv la eventuale constrângeri rezultate din relația cu banca-mamă care trebuie să-și consolideze capitalul cu peste 2 mld. euro până la vară.
Bănci și Asigurări
Continuitate la vârful Raiffeisen: Van Groningen mai stă un mandat. James Stewart îl secondează
Olandezul Steven van Groningen, 53 de ani, care din 2002 este președintele Raiffeisen Bank România, și-a negociat la Viena cu austriecii de la Raiffeisen Bank International un nou mandat la conducerea băncii locale, candidând astfel la titlul de cel mai longeviv șef de bancă locală.