Prima dată când a cumpărat ouă, lapte și gem dintr-o piață plătind nu cu euro, ci cu o monedă de barter, Theodoros Mavridis, un electrician șomer, s-a simțit “eliberat”. Mavri­dis este co-fondator al unei rețele în dezvoltare din orașul Volos care utilizează ceea ce el numește unitate locală alternativă pentru a achiziționa bunuri și servicii și pentru a beneficia de discounturi de la unele magazine locale, potrivit The New York Times.

Rețeaua Volos a crescut exponențial în ultimul an, de la 50 la 400 de membri, fiind numai unul din grupurile similare al căror număr este în urcare în întreaga Grecie. Confruntați cu reduceri salariale, majorări de taxe și temeri tot mai mari privitoare la utilizarea în continuare a monedei euro, grecii caută metode alternative pentru a face față unui mediu economic în continuă schimbare.

Deși Grecia dispune de un amplu sector pu­blic, care angajează una din cinci persoane, ser­viciile sociale ale țării nu reușesc adesea să-i ajute pe cei cu probleme, declară George Sta­thakis, profesor în cadrul Universității din Creta.

Săptămâna trecută parlamentul grec a adoptat o lege ce încurajează crearea de “for­me alternative de antreprenoriat și dezvoltare lo­cală”, incluzând rețele bazate pe schimbul de bunuri și servicii.

În Volos grupul a fost creat mai degrabă dintr-o nevoie de solidaritate în timpuri grele decât din credința că Grecia ar trebui să părăsească zona euro și să revină la drahmă.

Modul în care funcționează grupul este simplu. Oamenii aderă online și li se acordă acces la o bază de date. O unitate alternativă este egală ca valoare cu un euro și poate fi fo­lo­sită în schimbul de bunuri și servicii. Membrii încep cu conturi pe zero și acumu­lea­ză credit ofe­rind bunuri și servicii. Aceștia pot împru­mu­ta până la 300 de unități, însă trebuie să ram­burseze împrumutul într-o anumită perioadă.

Membrii primesc de asemenea vouchere denominate în unitatea locală alternativă care sunt imprimate cu elemente speciale dificil de falsificat. Tichetele pot fi folosite ca cecuri.

Prin intermediul rețelei, oamenii oferă de exemplu lecții de chitară și de engleză, de contabilitate, discounturi la coafor și pentru uti­li­zarea curților proprii pentru petreceri. Grupul organizează de asemenea o piață în aer liber lunar. În următoarele luni acesta speră să dispună de un spațiu de birouri împrumutat unde persoanele fără computere pot veni pentru a se alătura rețelei.

Într-un e-mail primarul din Volos, Panos Sko­tiniotis, arată că orașul urmărește rețeaua cu interes și susține în general inițiativele de dez­voltare locală. Acesta adaugă că orașul ana­lizează și alte modalități de supraviețuire în ac­tualul context economic, incluzând crearea unei ferme municipale unde cetățenii își pot cul­tiva produse pentru utilizare proprie sau vânzare.

În condițiile creșterii șomajului și declinu­lui economiei, mulți greci se pregătesc pentru ce e mai rău.

Christos Papaioannou, care se ocupă de website-ul pentru rețeaua din Volos, declară: “Vor interveni o mulțime de schimbări. Poate că acesta este începutul viitorului”.