Dobânzile la creditele în euro nu vor scădea, iar cele la creditele în lei ar putea să scadă, dar în funcție de condițiile pieței.

Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank, a declarat duminică la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV că riscul României este în continuare ridicat și că din acest motiv, la care se adaugă și contextul tensionat inter­național, dobânzile la creditele în euro nu au cum să scadă.

Pe ce mizăm la anul ca plasament – leu, euro, dolar, altă monedă? Van Groningen crede că leul rămâne în continuare o investiție bună, dar portofoliul de investiții trebuie diversificat. El crede că pentru această perioadă, caracterizată prin tensiune și incertitudine, depozitele bancare sau fondurile de investiții cu grad redus de risc sunt cele mai bune plasamente. Stere Farmache, președintele Bursei de Valori și prim-vicepreședinte al Alpha Bank, mai adaugă pe lista de plasamente și investițiile la Bursă, pentru cine este dispus să își asume mai multe riscuri.

Pentru că statul nu listează acțiunile marilor firme pe care le are în portofoliu la Bursă, el spune că se îndreaptă spre acțiunile Facebook, pe care vrea să le listeze la București, imediat după ce vor fi tranzacționate la New York, în aprilie anul viitor.

Vor pleca bănci din România având în vedere că sunt prea mulți jucători pentru o economie care se zbate cu recesiunea și pentru o populație care este deja îndatorată? Atât Farmache, cât și Van Groningen nu cred că vreo bancă mare, care contează, va pleca din România.

În schimb, ar putea să existe o consolidare la nivelul jucătorilor mai mici. Primele 10 bănci din sistem dețin 75% din activele totale, iar 30 de bănci se bat pentru restul pieței.

“Avem prea multe bănci care au aceeași ambiție”, a menționat președintele Raiffeisen.

Își vor reduce băncile, filiale ale grupurilor financiare internaționale, expunerea pe România? “Nu am primit instrucțiuni de la banca-mamă pentru reducerea expunerilor”, au menționat cei doi bancheri. În schimb, nici nu se discută despre majorarea expunerilor.

Anul viitor, statul român trebuie să își refinanțeze datoriile și să asigure finanțare pentru buget, în sumă totală de 57 miliarde de lei și 2,5 miliarde de euro. Vor finanța băncile această datorie? Van Groningen nu a răspuns la această întrebare, ci doar a spus că principala lor preocupare este finanțarea economiei și a clienților și apoi a statului.

Băncile locale sunt deja cu expunerea la limită pe datoria suverană a României și nimeni nu vrea să își ia un risc mai mare.