Uniunea Europeana a calculat la circa 69,5 de miliarde de euro cheltuielile directe aferente perioadei 1990-2006, destinate finantarii primului val de extindere din 2004, care implica zece state din Centrul si Estul Europei.



Cheltuielile estimate includ fondurile alocate programelor de finantare PHARE, ISPA si SAPARD derulate in perioada 1990-2006, precum si cele care vor fi acordate dupa 2004.



Proiectele PHARE au necesitat fonduri de 6,24 miliarde de euro, in perioada 2000-2003, pana in 2006 fiind preconizate cheltuieli suplimentare de 4,68 miliarde de euro. #leadend#



In ultimii trei ani, autoritatile europene au alocat 4,16 miliarde de euro pentru programele ISPA si alte 2,8 miliarde de euro proiectelor SAPARD. In perioada 2004-2006, sunt estimate costuri de 3,12 miliarde de euro, respectiv de 1,56 miliarde de euro.



Dupa incheierea primului val de extindere, in 2004, cele 15 state care fac parte din UE vor aloca noi fonduri pentru reglementarea si imbunatatirea anumitor domenii de interes major: sectorul agricol (9,57 miliarde de euro), operatiuni structurale (25,56 miliarde de euro), politici interne (3,34 miliarde de euro) si administratie (1,67 miliarde de euro).



Autoritatile de la Bruxelles au aratat ca valoarea totala a cheltuielilor este mica, in comparatie cu potentialul financiar al UE.



Costurile extinderii de-a lungul a 17 ani echivaleaza cu aproape un procent din valoarea Produsului Intern Brut (PIB) raportat de UE, in 1999. Valoarea cheltuielilor anuale ajunge in medie la doar 0,05% din PIB.



Potrivit unui studiu realizat recent de Institutul economic german Kiel (Kiel Institute for World Economics), cele 15 state din cadrul UE ar urma sa cheltuieasca 543 de miliarde de euro, in primii 30 de ani de la primul val de extindere. Analistii estimeaza ca numai Germania va plati 132 de miliarde de euro.



Nivelul fondurilor alocate in acest sens ar putea creste gradual, in urmatorii 25 de ani, pana cand valoarea subventiilor UE care revin fiecarui locuitor din cele zece viitoare state membre se va alinia la nivelul statelor din Uniune.



Institutul Kiel a calculat ca al doilea val de largire, care implica Romania, Bulgaria si Turcia, presupune costuri suplimentare de 903,8 miliarde de euro, din care Germania va acoperi 220,5 miliarde de euro.



Pe de alta parte, analistii considera ca procesul de extindere nu va aduce beneficii consumatorilor europeni, iar contribuabilii din cele 15 state UE vor avea de pierdut.



Potrivit Comisiei Europene, companiile din UE vor beneficia de pe urma procesului de extindere, urmand sa identifice numeroase oportunitati de afaceri. Autoritatile au subliniat ca primele avantaje au fost deja semnalate.



Numai in perioada 1995-2000, UE a acumulat un excedent comercial de 104,4 miliarde de euro fata de toate statele candidate, mai putin Cipru, Malta si Turcia.



Statele care vor adera la UE in 2004 sunt Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Estonia, Malta si Cipru.