Criza pandemică, provocările politico-sociale, dificultățile economice și îngrijorările legate de viitor au pus o presiune uriașă pe populație în ultimii ani, cu impact deosebit asupra sănătății mintale. În prezent, tulburările mintale se numără printre cele mai importante cauze de deces la nivel mondial, iar depresia reprezintă prima cauză de dizabilitate și cauza de suicid care duce la peste 700.000 de decese în lume, în fiecare an, conform unor date dintr-un raport INSP.
La nivel global, 1 din 8 persoane suferă de o tulburare mintală, printre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite în rândul adulților tineri numărându-se anxietatea (cu circa 301 de milioane de cazuri), depresia (care afectează în prezent peste 280 de milioane de oameni) și tulburările alimentare (bulimia, anorexia și dismorfia corporală), arată datele OMS.
Doar în Uniunea Europeană, în jur de 84 de milioane de oameni (1 din 6 persoane) se confruntau deja, înainte de pandemie, cu probleme de sănătate mintală, care provocau un cost de 600 de miliarde de euro, adică peste 4% din PIB-ul regiunii, indică un raport al Comisiei Europene. Iar pe durata crizei sanitare statisticile s-au înrăutățit, dat fiind că numărul persoanelor din UE afectate de singurătate s-a dublat față de anii de dinaintea pandemiei, ajungând la 26% în unele regiuni. Vorbind doar de depresie, în regiunea europeană 40 de milioane de oameni suferă de această afecțiune, potrivit OMS, iar 3 din 4 persoane diagnosticate nu primesc tratament adecvat.
Cum arată peisajul local
Pe plan local, datele OMS arată că România se află pe locul 58 în lume în ceea ce privește rata de suicid și pe locul 126 în ceea ce privește depresia, iar în jur de 22.000 de copii și tineri din țara noastră au un diagnostic de boală mintală. În plus, conform unei analize citate de CES, în România există aproximativ 12 psihiatri la 100.000 de locuitori, comparativ cu media UE, de 17 la 100.000 de locuitori, ceea ce limitează accesul persoanelor din mediul rural ori orașele de provincie la servicii medicale din această sferă. Costurile economice ale tulburărilor mintale netratate în România sunt substanțiale, fiind estimate, pentru 2022, la aproximativ 11 miliarde de dolari, reprezentând 3,47% din PIB, conform datelor raportate de CES.
Deși la nivelul întregii societăți mersul la specialiști din aria sănătății mintale e încă stigmatizat, totuși, ultimii ani au dus către o popularizare a terapiei, iar mersul la psiholog începe să intre treptat în obiceiul românilor.
Marile corporații au produs poate cel mai mare ecou, ca urmare a inițiativelor pe care le-au implementat. Nu întmâmplător, ci ca urmare a efectelor direct resimțite după anii de pandemie, din cauza burnoutului și stresului cu care s-au confruntat tot mai mulți angajați, cu impact direct la nivel de productivitate și profitabilitate. Astăzi, o bună parte din marile corporații, dar și afacerile mai mici, au implementate programe de suport emoțional, realizate în colaborare cu psihologi și psihiatri, parte integrantă a strategiilor de HR, pe termen lung.
Operatorii medicali privați investesc în dezvoltarea segmentului
Jucătorii din sectorul medical privat au fost atenți la dinamica pieței și și-au adaptat traiectoria de business ca atare, dezvoltând acțiuni speciale de educare a populației, pachete de servicii dedicate sănătății mintale, investind în extinerea echipelor și chiar a unor noi unități de profil. Colaborarea cu corporațiile, pentru a oferi programe de asistență pentru angajați, precum ateliere de gestionare a stresului, examinări periodice sau ședințe de terapie au venit la rândul lor în întâmpinarea nevoii crescute de wellbeing al echipelor.
Liderul pieței medicale private din România atrage atenția asupra nevoii de a se acționa în direcția îmbunătățirii sănătății mintale în rândul populației și de facilitare a accesului la servicii adecvate: „Obiectivul nostru major de a face România bine împreună nu poate fi atins dacă nu ne îndreptăm atenția și resursele spre o nișă considerată încă tabu sau aproape inexistentă pe agenda publică. Stigmatizarea, lipsa accesului la servicii adecvate și deficitul de specialiști în domeniul sănătății mintale sunt provocări semnificative”, spune Mihai Marcu, președinte și CEO al MedLife.
Pe fondul statisticilor îngrijorătoare privind sănătatea mintală și o creștere acută a cererii pentru servicii de psihiatrie și psihoterapie, compania a anunțat recent că vrea să dezvolte în România cea mai mare rețea de îngrijire a sănătății mintale, sub umbrela MindCare – centru care de peste 12 ani oferă, în Capitală, servicii de psihiatrie și psihoterapie. Primele unități din afara Bucureștiului urmează să fie deschise în Constanța și Craiova.
„Prin planul de extindere națională al MindCare, ne asumăm un nou angajament puternic, acela de a îmbunătăți accesul la serviciile de sănătate mintală în România și de a contribui semnificativ la creșterea gradului de conștientizare și de îngrijire în acest domeniu esențial al sănătății”, adaugă Mihai Marcu. Pe termen mediu, compania are în plan să deschidă, sub brandul MindCare, o rețea de peste 10 centre de excelență în psihiatrie și psihoterapie pe plan național, în linie cu cererea locală.
Clinicile MindCare se disting prin abordarea lor inovatoare și holistică în furnizarea serviciilor de sănătate mintală. Pacienții beneficiază de o gamă cuprinzătoare de servicii care acoperă toate aspectele îngrijirii sănătății mintale, de la evaluarea inițială și diagnosticare până la tratament și gestionarea pe termen lung a afecțiunilor. Prin integrarea diferitelor modalități terapeutice și abordări, precum terapia individuală, terapia de grup, terapia de cuplu, terapia cognitiv-comportamentală, terapia prin artă sau muzică, precum și programele de reabilitare și integrare socială, clinicile MindCare asigură o îngrijire personalizată și adaptată nevoilor individuale ale fiecărui pacient.
Dincolo de această inițiativă, jucătorul susține nevoile companiilor din portofoliul corporate, prin asigurarea de servicii dedicate sănătății mintale, de la consultații de psihoterapie incluse în abonamentele medicale, la sesiuni de învățare, în funcție de nevoile fiecărei companii.
Sănătatea mintală este încă un domeniu în plină dezvoltare în România, iar astfel de inițiative contribuie la menținerea unui climat de lucru echilibrat, în rândul corporațiilor, precum și la o mai bună prevenție a efectelor generate de bolile mintale.
Surse:
cef45b6d-a871-44d5-9d62-3cecc47eda89_en (europa.eu)
https://insp.gov.ro/en/2024/04/22/about-the-mental-health-of-young-adults/
www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2023/751416/EPRS_BRI(2023)751416_EN.pdf
https://www.ces.ro/newlib/PDF/2023/Tabloul-sanatatii-mintale-in-Romania-2023.pdf?1
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9360426/
https://insp.gov.ro/en/2024/04/22/about-the-mental-health-of-young-adults/
https://ubbmed.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2024/04/Tabloul-sanatatii-mintale-in-Romania-2023.pdf