Lidia Batali

Prostia omenească

Fata babei și fata moșneagului

Povești în versuri

Editura Integral

O surpriză uriașă pentru copii: transpunerea în versuri a celebrelor povești ale lui Creangă, „Prostia omenească” și „Fata babei și fata moșneagului”, o modalitate îndrăzneață de a aduce cât mai aproape de sufletul celor mici  întâmplările și personajele satului românesc din vre­mea marelui povestitor. Cartea este ilustrată cu farmec de Șerban Andreescu, o mulțime de desene care captivează.

Dar vom insista în această prezentare asupra textului, mai cu seamă că cele două povești sunt dintre cele mai cunoscute și, prin urmare, ceea ce își propune doamna Lidia Batali este extrem de riscant. Să transpui în versuri oarecari, de ocazie, un text celebru ar dăuna în toate sensurile. Dar spunem dintru început că intreprinderea autoarei este o deplină reușită. „Poveștile versificate dau ritm și o  muzicalitate aparte peripețiilor, astfel încât, dacă le citești în anii dintâi, cu siguranță îți vei aduce întotdeau­na aminte de ele” remarcă și editorii. Lidia Batali urmărește îndeaproape firul poveștii, transpunând totul în versuri care surprind prin simplitate și frumusețe. În plus, recurge și la cuvinte cu farmec aparte care, pentru că în mod cert nu sunt cunoscute de micii cititori, sunt explicate în subsolul paginilor.

Iată: „Odată, într-un sat trăia/ Un om priceput la toate/ Și-o nevastă el avea,/Cam nătângă, din păcate.//Iară soacră-sa, nicicum,/Nu era mai înțeleaptă// Și-n bordei,  c-un plod, acum,/ Locuiau toți, laolaltă.”

Sau: „Trăiau într-un bordei cândva/ Un moș și-o babă-arțăgoasă;/ Moșneagul o  copilă-avea,/ Ascultătoare și frumoasă.// Baba avea și ea o fată/ Urâtă, leneșă și rea/ Odraslă tare răsfățată,/ Obișnuită-n puf să stea.”

Să reușești asemenea performanțe nu este posibil decât din iubire pentru povești, pentru tradiții și pentru Creangă. „Opera lui Creangă – mărturisește Lidia Batali – este pentru mine un izvor continuu de inspirație. Am încercat să păstrez și în acest volum firul epic al poveștilor lui Creangă, graiul moldovenesc și expresiile populare, umorul sclipitor al povestitorului. Las deschisă în același timp o portiță  spre copilărie și celor mari, care, citind aceasta carte, vor regăsi lumea fără vârstă a copilăriei”.