Creditele cu întârzieri la plată ajungeau la sfârșitul lui iunie la 13,6 miliarde de lei (3,11 mld. euro), în creștere cu 67% față de sfârșitul lui 2009, în condițiile în care în prima parte a anului economia a rămas în recesiune și veniturile populației și ale companiilor au continuat să se diminueze, arată datele BNR. Ponderea creditelor restante în total împrumuturi a urcat astfel de la 4% în decembrie la 6,4% luna trecută.
Analiștii spun că deteriorarea condițiilor macroeconomice din ultima perioadă, ca urmare a măsurilor de redresare fiscală, vor genera o creștere în continuare a riscului de credit în al doilea semestru din 2010. “Fără niciun dubiu a doua parte a anului va fi mai dificilă din punctul de vedere al creditelor neperformante având în vedere că măsurile fiscal-bugetare anunțate în ultima perioadă nu reprezintă altceva decât o scădere substanțială de venituri”, comentează Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.
În martie-aprilie, când lucrurile în economie păreau se îndrepte
într-o direcție bună, bancherii se așteptau ca ritmul de deteriorare a portofoliilor de credit să atingă un vârf la jumătatea acestui an pentru ca ulterior presiunea să scadă. Așteptările acestora se bazau pe eventualitatea reluării creșterii economice și scăderii șomajului.
Situația a fost însă mult în răutățită de amânarea reformei sta tu lui, care ar fi trebuit să înceapă încă de anul trecut, apreciază analiștii. “Amânarea reformelor din sectorul bugetar va pune presiune atât pe economia reală, cât și pe capacitatea de rambursare a debitorilor, ceea ce va duce la o deteriorare destul de accentuată a portofoliilor de credite”, mai spune Dumitru.
La nivelul județelor, cea mai mare pondere a creditelor restante în total împrumuturi se înregistra în Galați (11%) și Bistrița-Năsăud (10,9%). La polul opus se situa județul Gorj cu o pondere a restanțelor de 3,9%, în timp ce în Capitală rata restanțelor ajungea la 5,8%.
Cele mai mari probleme se înregistrau în continuare la creditele în lei, unde rata restanțelor urca până la 8,2%. În schimb, restanțele la valută au înregistrat un ritm de creștere mai accentuat în ultima perioadă, pe măsură ce tot mai mulți clienți cu credite ipotecare au intrat în incapacitate de plată.
Restanțele au intrat pe un trend ascendent la sfârșitul lui 2008, odată cu creșterea șomajului, reducerea venitului disponibil al populației și scăderea cifrelor de afaceri ale companiilor.