Bancherii nu s-au grăbit să-și alinieze normele interne de creditare a persoanelor fizice la noul regulament al BNR, care aplică un tratament mai dur finanțărilor în valută, astfel că până acum numai patru bănci au anunțat că vând credite după norme modificate.
Termenul până la care băncile trebuia să trimită noile norme la BNR pentru a fi validate a expirat la sfârșitul lunii ianuarie, dar procesul de avizare este destul de lent mai ales că multe bănci au așteptat ultima sută de metri pentru a transmite documentele necesare.Dintre băncile mari numai Alpha și CEC Bank au anunțat până acum că aplică noile norme de creditare. Grecii de la Emporiki au fost primii care au obținut validarea normelor, încă din ianuarie, iar recent și Garanti Bank și-a adaptat oferta de retail.
Cel mai recent anunț a fost făcut de banca de stat CEC Bank, principalele modificări vizând scurtarea la 5 ani a perioadei maxime de acordare a împrumuturilor de nevoi personale și stabilirea unui avans de minimum 25% la ipotecarele în euro. Creditele de refinanțare și cele acordate cu garanția statului nu sunt afectate de noile prevederi.
“Clienții care au dificultăți în rambursarea creditelor vor beneficia în continuare de susținere în vederea identificării unor soluții de restructurare adaptate la noile posibilități de rambursare ale acestora”, a declarat Radu Ghețea, președintele CEC Bank.
Noul regulament de creditare vizează și restricționarea vânzărilor de credite de consum în valută, în acest caz bancherii fiind obligați să solicite clienților garanții de 133% din suma împrumutată.
Cel mai drastic afectate vor fi creditele de nevoi personale cu garanții prin care clienții puteau obține sume mai mari pe o perioadă mai lungă de timp aducând în garanție un imobil pe care îl aveau deja în proprietate.
Oficialii BNR afirmă însă că au un plan de încurajare a creditării în lei, care a început în toamna anului trecut prin reducerea dobânzii-cheie și injecții regulate de lichiditate, dar și prin adoptarea unui nou regulament care restricționează accesul persoanelor fizice la finanțare în valută.
Măsurile adoptate de BNR vin în contextul în care bancherii au avut mult timp mână liberă și s-a ajuns în prezent în situația în care aproape două treimi din creditele acordate populației și companiilor să fie exprimate în valută.
Diferențialul de dobândă a determinat până acum clienții să-și asume riscul valutar și să se împrumute în valută la dobânzi semnificativ mai mici, astfel că peste 95% din creditele ipotecare acordate de bănci sunt în euro, dolari sau franci elvețieni.
Spre exemplu, rata lunară la un credit ipotecar de 175.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) pe 30 de ani ajunge la 1.500 de lei, având în vedere o dobândă medie de 10% pe an. Comparativ, la un credit de 40.000 de euro acordat pe aceeași perioadă, la o dobândă medie de 6%, rata este de 240 de euro (echivalentul a 1.000 de lei), respectiv cu 50% mai mică decât la un credit în moneda locală.
Încurajate de măsurile BNR, unele bănci de pe piața locală au început să facă pași în direcția ieftinirii împrumuturilor ipotecare în lei, dar deocamdată ajustările agresive de dobânzi întârzie să apară mai ales că acestea plătesc destul de mult și pentru a atrage resurse de la clienți. Astfel, Alpha Bank a redus cu două puncte procentuale marja de dobândă la creditele ipotecare în lei, până la 4,5% peste indicatorul Robor la 3 luni, iar BCR a diminuat marja de dobândă la creditele ipotecare în lei, până la 3,5%, de această dată peste indicatorul Robor la 6 luni. Ambele bănci au coborât cu dobânda nominală sub pragul de 10% pe an.
Soldul creditelor în lei pentru populație a scăzut în ianuarie până la 35 mld. lei, bancherii preferând să finanțeze statul.