Creditorii privați au acceptat o pierdere de
21% pe deținerile de obligațiuni emise de Grecia, în cadrul
contribuției sectorului privat în acordul pe trei ani, de 159
miliarde euro, convenit de liderii europeni pentru salvarea
statului elen, transmite Reuters.
Contribuția netă sectorului privat este estimată de UE la 37 miliarde euro, la care se adaugă alte circa 13 miliarde euro printr-o răscumpărare de obligațiuni de pe piață la prețuri reduse față de valoarea nominală. Astfel, în perioada 2011-2014, contribuția netă a creditorilor privați ar fi de 50 miliarde euro, urmând să ajungă la 106 miliarde euro net în perioada 2011-2019, potrivit unui comunicat transmis joi seară de șefii de stat și de guvern din zona euro, care nu oferă alte detalii.
Băncile, companiile de asigurări și ceilalți creditori privați ai
Greciei au fost reprezentate la discuțiile de la Bruxelles de către
Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF), cel mai mare grup
de lobby al instituțiilor fianciare la nivel mondial, cu peste 400
de companii membre.
IIF arată, într-un comunicat, că deținătorii privați de obligațiuni
au patru variante de participare la bailout-ul Greciei, dintre care
trei sub formă de schimb de titluri și una de rostogolire a
datoriilor în titluri noi cu maturitatea de 30 de ani, pe lângă
schema de răscumpărare detaliată deja de UE.
Contribuția acceptată de creditorii privați ar trebui să
înlesnească accesul Greciei la finanțare de pe piețe și să reducă
datoria totală a statului elen.
IIF notează că schimburile de obligațiuni vor contribui la
reducerea datoriei de stat a Greciei cu 13,5 miliarde euro.
Totodată, prin oferirea “unui meniu de noi instrumente”, grupul de
lobby vrea să determine peste 90% dintre investitorii privați să
participe la plan.
Astfel, Grecia va avea la dispoziție finanțare de 54 miliarde euro
de la mijlocul anului 2011 până la jumătatea lui 2014 și un total
de 135 miliarde euro de la jumătatea lui 2011 până la sfârșitul
anului 2020, potrivit IIF.
Grupul de lobby nu a oferit estimări privind contribuția netă, așa cum este precizată în comunicatul UE.
Printre instituțiile financiare care au acceptat deja să participe se numără băncile Deutsche Bank, HSBC, BNP Paribas și Societe Generale, plus asigurătorii Allianz, AXA și Generali.
IIF consideră că deținătorii privați de obligațiuni grecești vor participa în număr mare la bailout, datorită numărului mare de opțiuni și diversității acestora.
Cele patru instrumente prin care creditorii privați vor putea
participa la plan reprezintă schimbul de obligațiuni la valoarea
nominală în titluri cu maturitatea de 30 de ani, rostogolirea
obligațiunilor guvernamentale elene care ajung la scadență în
titluri noi cu scadența la 30 de ani și aceeași valoare, un schimb
de obligațiuni la 80% din valoare în titluri pe 30 de ani, dar și
un schimb la 80% în instrumente pe 15 ani. Dobânda în cazul
primelor două variante ar fi de 4,5%, respectiv 6,42% pentru a
treia și 5,9% pentu a patra.
IIF anticipează că fiecare dintre aceste opțiuni va contribui în
mod egal la program.
Dobânda fondurilor de 109 miliarde euro puse la dispoziția Greciei
în următorii trei ani de UE și FMI prin programul de finanțare
externă va fi de 3,5%, mult mai mică decât în cazul acordurilor
încheiate în ultimele 18 luni cu Grecia, Irlanda și Portugalia. În
particular, UE și FMI au încheiat un acord cu Grecia în mai 2010,
angajând finanțare externă de 110 miliarde euro.
Acordul convenit de liderii europeni pentru Grecia, îndeosebi componenta de contribuție a investitorilor privați, va conduce cel mai probabil la declararea default-ului selectiv pe guvernul elen de către agențiile de rating, primul astfel de eveniment în istoria de 12 ani a zonei euro.
Fondul European de Stabiltiate Financiară (EFSF) va putea cumpăra obligațiuni de stat pe piața secundară, dacă Banca Centrală Europeană va hotărî că astfel de operațiuni sunt necesare pentru combaterea crizei. Totodată, EFSF va putea pentru prima dată să acorde linii de credit de precauție statelor din zona euro înainte ca acestea să nu se mai poată finanța de pe piețe. Totodată, fondul va putea împrumuta bani către guverne pentru recapitalizarea băncilor cu probleme.
Consolidarea prerogativelor EFSF are rolul de a preveni crize în
economii mai mari din zona euro, precum Italia sau Spania, din
cauza unor probleme în economiile mai mici.
Ministrul japonez al Finanțelor Yoshishiko Noda a declarat că speră
ca programul de bailout al Greciei să stabilizeze euro și a afirmat
că guvernul de la Tokyo este pregătit să cumpere în continuare
obligațiuni emise de EFSF. Fondul european se finanțează din piețe
prin emisiuni de obligațiuni cu rating AAA. Moneda euro s-a
depreciat puternic față de yenul japonez din cauza crizei
datoriilor de stat, afectând veniturile exportatorilor
niponi.
Liderii europeni au promis și un “Plan Marshall” de investiții
publice europene pentru a ajuta economia elenă să iasă din
recesiune.
Acordul la care au ajuns liderii europeni la summit-ul de joi de la
Bruxelles se bazează pe “o poziție comună” a cancelarului german
Angela Merkel și a președintelui francez Nicolas Sarkozy. Cei doi
lideri au purtat o rundă îndelungată de discuții miercuri noapte,
la care a participat și președintele BCE Jean-Claude
Trichet.
Aparent, Merkel a renunțat la opoziția față de extinderea prerogativelor EFSF după ce Sarkozy a acceptat ca deținătorii privați de obligațiuni elene să suporte unele pierderi și a renunțat la cererea Franței pentru o taxă asupra băncilor prin care să finanțeze bailout-ul Greciei.
BCE a cedat de asemenea pe o chestiune de importanță critică, semnalând că este pregătită să accepte un default temporar al Greciei.
Extinderea rolului EFSF trebuie aprobată de parlamentele naționale ale statelor din zona euro, însă surse diploamtice susțin că legislativele din Germania, Olanda și Finlanda vor sprijini cel mai probabil planul, deoarece aduce contribuția investitorilor privați la salvarea Greciei.
Summit-ul de joi are șanse destul de reduse să conducă la o soluționare rapidă și completă a crizei datoriilor de stat din Grecia. Dacă economia statului elen nu revine rapid pe o creștere puternică și sustenabilă, fapt considerat puțin probabil de către analiști, liderii europeni ar putea fi nevoiți să ia noi decizii dificile în următorii ani.