Creditorii privați au acceptat o pierdere de 21% pe deținerile de obligațiuni emise de Grecia, în cadrul contribuției sectorului privat în acordul pe trei ani, de 159 miliarde euro, convenit de liderii europeni pentru salvarea statului elen, transmite Reuters.


Contribuția netă sectorului privat este estimată de UE la 37 miliarde euro, la care se adaugă alte circa 13 miliarde euro printr-o răscumpărare de obligațiuni de pe piață la prețuri reduse față de valoarea nominală. Astfel, în perioada 2011-2014, contribuția netă a creditorilor privați ar fi de 50 miliarde euro, urmând să ajungă la 106 miliarde euro net în perioada 2011-2019, potrivit unui comunicat transmis joi seară de șefii de stat și de guvern din zona euro, care nu oferă alte detalii.



Băncile, companiile de asigurări și ceilalți creditori privați ai Greciei au fost reprezentate la discuțiile de la Bruxelles de către Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF), cel mai mare grup de lobby al instituțiilor fianciare la nivel mondial, cu peste 400 de companii membre.



IIF arată, într-un comunicat, că deținătorii privați de obligațiuni au patru variante de participare la bailout-ul Greciei, dintre care trei sub formă de schimb de titluri și una de rostogolire a datoriilor în titluri noi cu maturitatea de 30 de ani, pe lângă schema de răscumpărare detaliată deja de UE.



Contribuția acceptată de creditorii privați ar trebui să înlesnească accesul Greciei la finanțare de pe piețe și să reducă datoria totală a statului elen.



IIF notează că schimburile de obligațiuni vor contribui la reducerea datoriei de stat a Greciei cu 13,5 miliarde euro. Totodată, prin oferirea “unui meniu de noi instrumente”, grupul de lobby vrea să determine peste 90% dintre investitorii privați să participe la plan.



Astfel, Grecia va avea la dispoziție finanțare de 54 miliarde euro de la mijlocul anului 2011 până la jumătatea lui 2014 și un total de 135 miliarde euro de la jumătatea lui 2011 până la sfârșitul anului 2020, potrivit IIF.

Grupul de lobby nu a oferit estimări privind contribuția netă, așa cum este precizată în comunicatul UE.

Printre instituțiile financiare care au acceptat deja să participe se numără băncile Deutsche Bank, HSBC, BNP Paribas și Societe Generale, plus asigurătorii Allianz, AXA și Generali.

IIF consideră că deținătorii privați de obligațiuni grecești vor participa în număr mare la bailout, datorită numărului mare de opțiuni și diversității acestora.



Cele patru instrumente prin care creditorii privați vor putea participa la plan reprezintă schimbul de obligațiuni la valoarea nominală în titluri cu maturitatea de 30 de ani, rostogolirea obligațiunilor guvernamentale elene care ajung la scadență în titluri noi cu scadența la 30 de ani și aceeași valoare, un schimb de obligațiuni la 80% din valoare în titluri pe 30 de ani, dar și un schimb la 80% în instrumente pe 15 ani. Dobânda în cazul primelor două variante ar fi de 4,5%, respectiv 6,42% pentru a treia și 5,9% pentu a patra.



IIF anticipează că fiecare dintre aceste opțiuni va contribui în mod egal la program.



Dobânda fondurilor de 109 miliarde euro puse la dispoziția Greciei în următorii trei ani de UE și FMI prin programul de finanțare externă va fi de 3,5%, mult mai mică decât în cazul acordurilor încheiate în ultimele 18 luni cu Grecia, Irlanda și Portugalia. În particular, UE și FMI au încheiat un acord cu Grecia în mai 2010, angajând finanțare externă de 110 miliarde euro.

Acordul convenit de liderii europeni pentru Grecia, îndeosebi componenta de contribuție a investitorilor privați, va conduce cel mai probabil la declararea default-ului selectiv pe guvernul elen de către agențiile de rating, primul astfel de eveniment în istoria de 12 ani a zonei euro.

Fondul European de Stabiltiate Financiară (EFSF) va putea cumpăra obligațiuni de stat pe piața secundară, dacă Banca Centrală Europeană va hotărî că astfel de operațiuni sunt necesare pentru combaterea crizei. Totodată, EFSF va putea pentru prima dată să acorde linii de credit de precauție statelor din zona euro înainte ca acestea să nu se mai poată finanța de pe piețe. Totodată, fondul va putea împrumuta bani către guverne pentru recapitalizarea băncilor cu probleme.



Consolidarea prerogativelor EFSF are rolul de a preveni crize în economii mai mari din zona euro, precum Italia sau Spania, din cauza unor probleme în economiile mai mici.



Ministrul japonez al Finanțelor Yoshishiko Noda a declarat că speră ca programul de bailout al Greciei să stabilizeze euro și a afirmat că guvernul de la Tokyo este pregătit să cumpere în continuare obligațiuni emise de EFSF. Fondul european se finanțează din piețe prin emisiuni de obligațiuni cu rating AAA. Moneda euro s-a depreciat puternic față de yenul japonez din cauza crizei datoriilor de stat, afectând veniturile exportatorilor niponi.



Liderii europeni au promis și un “Plan Marshall” de investiții publice europene pentru a ajuta economia elenă să iasă din recesiune.



Acordul la care au ajuns liderii europeni la summit-ul de joi de la Bruxelles se bazează pe “o poziție comună” a cancelarului german Angela Merkel și a președintelui francez Nicolas Sarkozy. Cei doi lideri au purtat o rundă îndelungată de discuții miercuri noapte, la care a participat și președintele BCE Jean-Claude Trichet.

Aparent, Merkel a renunțat la opoziția față de extinderea prerogativelor EFSF după ce Sarkozy a acceptat ca deținătorii privați de obligațiuni elene să suporte unele pierderi și a renunțat la cererea Franței pentru o taxă asupra băncilor prin care să finanțeze bailout-ul Greciei.

BCE a cedat de asemenea pe o chestiune de importanță critică, semnalând că este pregătită să accepte un default temporar al Greciei.

Extinderea rolului EFSF trebuie aprobată de parlamentele naționale ale statelor din zona euro, însă surse diploamtice susțin că legislativele din Germania, Olanda și Finlanda vor sprijini cel mai probabil planul, deoarece aduce contribuția investitorilor privați la salvarea Greciei.

Summit-ul de joi are șanse destul de reduse să conducă la o soluționare rapidă și completă a crizei datoriilor de stat din Grecia. Dacă economia statului elen nu revine rapid pe o creștere puternică și sustenabilă, fapt considerat puțin probabil de către analiști, liderii europeni ar putea fi nevoiți să ia noi decizii dificile în următorii ani.