Soldul creditelor în lei pentru populație și firme a scăzut cu echivalentul a un miliard de lei în ianuarie, până la 80,6 mld. lei, bancherii preferând să finanțeze statul decât să-și asume riscuri în economie.
Creditarea în lei crescuse constant pe parcursul anului trecut, ajungând la un vârf de 81,7 miliarde de lei în luna decembrie, iar căderea din ianuarie vine ca o surpriză mai ales în contextul în care BNR presează bancherii să vândă mai multe credite în lei.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut volumul finanțărilor în lei este mai mare cu 4,9%, în condițiile în care în decembrie fusese raportat un ritm anual de creștere de 5,6%. Volumul total al creditelor în lei și valută acordate populației și companiilor era de 222,5 miliarde de lei (51 mld. euro) la sfârșitul lunii trecute, fiind în scădere cu 0,2% față de luna decembrie, potrivit datelor BNR.
Analiștii consideră că șansele de a vedea o revenire spectaculoasă a creditării în lei sunt reduse din cauza presiunilor de finanțare a băncilor, dar și diferențialului semnificativ de dobândă între lei și valută.
“O accelerare a creșterii creditului în lei este posibilă anul acesta, însă cred că va fi mai degrabă una marginală. Tensiunile din piața internațională limitează efectul reducerii dobânzii-cheie. În plus, sectorul privat va continua să se lupte în piața finanțării cu sectorul public, care teoretic are o bonitate mai bună”, comentează Vlad Muscalu, economist în cadrul ING Bank.
Creditul guvernamental a urcat cu 18% pe parcursul lunii trecute, până la 73,7 miliarde de lei, în condițiile în care statul a împrumutat mai mult decât planul inițial pentru a beneficia de dobânzile mai mici.
BNR a modificat regulamentul privind creditarea populației, iar din această lună împrumuturile în valută se obțin mai greu. De asemenea, dobânda de politică monetară a fost redusă de la 6,25% pe an la 5,5% pe an într-un interval de trei luni, iar banca centrală injectează din toamnă săptămânal lichiditate pe piață, în încercarea de a încuraja creditarea în lei. Dobânzile la lei, în special la creditele cu garanții, rămân însă semnificativ mai mari decât la valută, ceea ce a determinat până acum clienții să ocolească finanțările în moneda națională.
Doar creditele de consum și cardurile de credit se vând preponderent în lei, în timp ce finanțările pe termen lung cu ipotecă sunt acordate în majoritatea cazurilor în euro.
“Sunt de părere că finanțarea în lei ar putea fi preferată de companii pentru creditele pe termen scurt și mediu, precum și pentru finanțarea populației în zona creditelor de consum și a cardurilor de credit, însă pentru creditele imobiliare, valuta va rămâne în pre ferințele clienților, datorită diferențialului avantajos de dobândă”, spune Melania Hăncilă, economistul-șef al Volksbank.
Unele bănci au scăzut dobânzile la creditele ipotecare în lei la începutul acestui an pentru a-și plia ofertele după noile cerințe ale BNR, dar bancherii spun că împrumuturile în moneda locală nu se vor ieftini semnificativ având în vedere competiția din ce în ce mai strânsă pentru atragerea de depozite.
Dobânzile la depozite au crescut în ultima perioadă pentru că subsidiarele de bănci străine încearcă să atenueze impactul pierderii sprijinului băncilor-mamă, care se confruntă la rândul lor cu probleme de finanțare.
Astfel, băncile au reușit să atragă mai multe resurse în lei de la populație, soldul depozitelor ajungând la 73,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie, ceea ce înseamnă un avans de 2,4% față de decembrie și de aproape 14% față de aceeași perioadă din 2010. La nivel agregat, depozitele în lei și valută atrase de bănci de la populație și companii ajungeau la 188 miliarde de lei (circa 43 mld. euro).