Cifrele arată că în ultimii ani Romănia a pierdut, din cauza lipsei infrastructurii și deblocării insuficiente de terenuri pentru spații logistice și capacități de producție, un aport de 25 de miliarde de euro la PIB, mai mult de 100.000 de noi locuri de muncă și taxe la buget de 4 miliarde de euro.
Unde vom fi peste 10 ani? În primul rănd creșterea traficului de mărfuri la nivel european și intercontinental ar putea genera volume de tranzit suplimentare. “Ce vedem în Romănia peste 10 ani este o creștere de 50% pentru traficul de marfă intern, de la 350 de milioane de tone la 500 mil. tone anual, și va trebui să ne descurcăm cu asta. Pentru că suntem în competiție cu Germania, Olanda, Spania ( țări cu porturi ce generază trafic de zeci de milioane de tone de marfă anual – n.red.), vorbind de infrastructură, spații, locații, și multe companii au încă o percepție rea despre Romănia, sugerăm Guvernului să lucreze la aceste capitole”, a declarat Robin Martens, director general al Archicom.
El a adăugat că în 2010 volumul mărfurilor transportate în Romănia va ajunge la 350 de milioane de tone din care 70% trec prin spații logistice din jurul Bucureștiului iar la nivel național nu există foarte multe rețele logistice bine puse la punct.
În 2010 valoarea pieței de logistică, conform datelor Archicom, va ajunge la un total de circa 25 de milioane de euro, considerănd cinci zone relevante la nivel național. Capitala reprezintă 8,8 milioane de euro din totalul pieței, în timp ce zona de vest (Arad, Timișoara) va realiza 6,2 mil. euro, Transilvania 5,8 mil. euro, iar portul Constanța, un nod de trafic important, acumulează doar 4,6 mil. euro.
“Construiți
sate logistice”. “Acum și Polonia, Franța, Spania încearcă
să găsească soluții pentru probleme similare ca și Romănia:
diversificarea, intermodalitatea și combinarea producției cu
comerțul și logistica în “freight villages” (sate logistice). Avem
nevoie acum de astfel de orășele în Timișoara, Ploiești, Pitești,
Constanța, Cluj, Oradea”, a spus Martens.
Majoritatea companiilor de transport și logistică cu activități în Romănia au construit baze și platforme logistice în principalele poluri industriale, de producție și export ale țării. Internațional Lazăr are o platformă logistică lăngă Pitești, spațiile de depozitare din portul maritim Constanța Sud sunt în dezvoltare, iar dezvoltatorul Alinso se află în prima etapă de construcție a unui parc logistic în Ploiești, cu o suprafață totală de 250 de hectare.
Cea mai mare parte a stocului de spații logistice este însă concentrată în București, unde există o suprafață de 900.000 mp, iar dezvoltatorii și integratorii logistici continuă, într-un ritm mai redus decăt în anii anteriori, să lanseze proiecte în această zonă. Transportatorul Gebruder Weiss dezvoltă în continuare platforma de la Bolintin Deal și a lansat și al doilea proiect, în Sibiu, iar francezii de la FM Logistic lucrează pentru finalizarea primei părți din proiectul din Petrești, Dămbovița.
Spații noi de 150.000 mp. Volumul de spații livrate a început să scadă puternic din ultimul trimestru al anului trecut, cănd au fost dați în folosință 33.000 mp, în scădere cu 90% față de același interval din 2008, iar în 2010, din datele centralizate de compania de consultanță King Sturge se observă că cererea se rezumă la suprafețe mici de căteva mii de metri pătrați.
“Partea bună acum este că mai există foarte puține dezvoltări speculative. Volumul total de noi spații din acest an va merge pănă la 150.000 de metri pătrați, din care 20.000 de metri pătrați sunt în Ploiești”, a declarat Irina Iliescu, consultant al King Sturge.
În timp ce noile dezvoltări se reduc, iar construcțiile se realizează doar în urma unui contract de angajare, rata ocupării se reduce treptat, în urma redimensionării businessurilor chiriașilor sau prin adaptarea fluxurilor operaționale, care necesită acum mai puțin spațiu. Astfel, dezvoltatorii întămpină acum o creștere a ratei de neocupare de 14%, de la 12% în 2009.
“Anul trecut pe vremea asta eram cam în depresie pentru că nu se întămpla nimic. Și chiriașii și dezvoltatorii au devenit precauți, iar fondurile limitate. Cei mai mari actori (chiriași – n.red.) rămăn în continuare retailerii, dar sperăm că și producătorii industriali vor mai crește în perioada următoare”, a spus Iliescu.
Transformarea pieței a determinat și o reducere a chiriilor pentru spații industriale, care s-au redus cu pănă la 10%, de la 4,5 – 5 euro/mp la 4 – 4,25 euro/mp.
Consultanții și dezvoltatorii arată că în ciuda reducerii noilor dezvoltări sau a limitării lor pentru moment din cauza unei cereri mai mici, Romănia rămăne o destinație importantă pentru noi investiții, chiar dacă stadiul și extinderea infrastructurii sunt la un nivel subdezvoltat.
Principalele criterii analizate pentru stabilirea atractivității investiționale sunt impozitul pe profit de 16% în prezent pentru Romănia, față de Germania (30-33%), Cehia (20%) sau Ungaria (19%), sau TVA-ul, care în Germania ajunge la 25%, în Cehia la 20% iar în Ungaria este la același nivel cu Romănia (19%).
Pănă la momentul revenirii cererii de noi spații industriale și logistice dezvoltatorii conservă însă estimările și demarează proiecte noi doar la cerere, care pănă acum se rezumă la suprafețe de căteva mii de metri pătrați.