Criza datoriilor s-a transformat în cea mai gravă criză de încredere din toată istoria Uniunii Europene. Cetățenii și investitorii se întreabă: oare întreprinde Europa suficiente eforturi pentru a preveni escaladarea crizei? Vom reuși noi oare să transformăm Uniunea Europeană într-o uniune a stabilității? Nu cumva noi, germanii, cerem prea mult de la partenerii noștri impunând condiții stricte menite să asigure o mai bună disciplină bugetară? Nu cumva nu acordăm atenție creșterii și competitivității din Europa ca urmare a acestui fapt?
Un lucru e clar: Europa se află în suferință din cauza unei mentalități prea permisive față de creșterea datoriilor care s-a răspândit în ultimele decenii. Unele țări și-au pierdut o mare parte din competitivitate în acest interval. Toți acești factori ne-au tras în jos și ne vor îngreuna eforturile de a depăși criza.
Ne aflăm acum pe calea cea bună, de tratare decisă a cauzelor care au dus la criză și de recâștigare, astfel, a încrederii cetățenilor și piețelor. Eforturile noastre comune de a pune încă o dată finanțele și economia Europei pe baze solide încep să dea roade. Pactul fiscal, care în acest moment face obiectul unor negocieri intense, va stabili regulile de urmat pentru întărirea disciplinei bugetare pe termen lung. Reformele structurale din Grecia și alte țări merită respect și trebuie implementate cu rigurozitate.
Deși consolidarea bugetară este esențială, ea nu reprezintă decât o jumătate a problemei. Toate eforturile de realizare a unor baze solide ar putea fi zadarnice dacă economiile noastre nu revin la o creștere sustenabilă. Ca atare, este de o importanță capitală să nu ne concentrăm strategia doar asupra austerității, ci și asupra stimulării bine gândite a unei creșteri pozitive și sustenabile. Cheia de realizare a acestui obiectiv o reprezintă creșterea competitivității. Trebuie să ne concentrăm pe consolidarea acesteia și nu pe impulsionarea unei expansiuni economice rapide care va rămâne în scurt timp fără combustibil.
Implicațiile economice sunt evidente: fără creștere există riscul ca economiile să se afunde în recesiune, rata șomajului să crească, criza datoriilor să se agraveze, iar, pe termen lung, ca Europa să se marginalizeze. Există însă și motive politice pentru care avem nevoie de creștere mai mare în Europa. O economie sănătoasă care îi oferă fiecărui cetățean oportunități reale constituie baza coeziunii sociale și a acceptării de către societate a reformelor necesare.
Ca atare, pe lângă necesitatea continuării eforturilor de consolidare, sarcina noastră din acest an trebuie să fie lansarea unui program ambițios de creștere și îmbunătățire a competitivității. Europa trebuie, la urma urmei, să rupă lanțurile pe care și le-a impus și să profite de enormul potențial pe care îl are în trei domenii:
Piața internă: realizarea celor “patru libertăți” în anii optzeci și nouăzeci a dus la eliberarea unor forțe uriașe. Expansiunea pieței interne spre noi sfere oferă încă o dată mari oportunități. Acest lucru este mai ales valabil în cazul economiei digitale și comerțului pe internet, sectorului energetic, domenii în care o creștere a concurenței va duce la prețuri mai mici și o mai mare siguranță în aprovizionare, precum și la întreprinderi mici și mijlocii mai puternice, grație reducerii birocrației și facilitării accesului la capitalul de risc. Comisia Europeană a realizat o serie de propuneri de extindere a pieței interne; acum trebuie făcut tot posibilul pentru a le aplica. Ca o chestiune generală, ar trebui să existe un test de creștere prin care să se identifice proiectele prioritare și o procedură accelerată de aprobare a lor în parlament.
Bugetul pentru viitor: “O mai mare competitivitate” trebuie să fie maxima după care să ne ghidăm în negocierea bugetului viitor al UE. Trebuie să investim acolo unde putem promova cel mai bine creșterea sustenabilă. Politica structurală a UE trebuie deci studiată cu un ochi critic. Ar trebui creat un fond european de creștere, prin intermediul căruia resursele neutilizate de la Fondurile Structurale să fie astfel direcționate încât să impulsioneze creșterea în țările-problemă. Este de o importanță vitală să facem din educație, cercetare și inovație priorități bugetare.
Liberul schimb: la nivelul anului 2015, 90% din creșterea mondială va veni din afara Europei, în special din Asia și America de Nord și de Sud. Noi, europenii, trebuie să ne străduim mai mult ca oricând să contribuim într-un procent mai mare la această creștere. Liberul schimb va deveni din ce în ce mai important. Ca atare, UE trebuie să facă tot ce-i stă în putință să încheie un număr mai mare de acorduri de liber schimb cu vechile și noile puteri mondiale. Acest lucru este valabil și în cazul Statelor Unite, și în cel al negocierilor cu Japonia. De asemenea, trebuie să încheiem rapid negocierile cu India, statele din zona Golfului și Brazilia.
Și totuși, statele membre va trebui să creeze ele însele condițiile necesare creșterii, prin reforme ambițioase pe piața muncii, în domeniul sistemelor de pensii sau al infrastructurii. Asemenea măsuri va trebui aplicate nu numai de țările greu încercate de criza datoriilor, deoarece reformele dau rezultate mai bune și sunt și mai puțin dureroase dacă sunt implementate înainte și nu în timpul unei crize. Nimeni nu știe mai bine acest lucru decât cei care trebuie să ducă greul reformelor cu bătaie lungă a căror aplicare a devenit necesară în criză.
Aceasta înseamnă și că trebuie ca noi să ne facem cu toții temele. În ciuda situației sale economice favorabile din prezent, nici măcar Germania nu poate merge înainte fără un program continuu de reformă care să conducă la o întărire a creșterii și la îmbunătățirea competitivității. Totodată, noi, germanii, trebuie să colaborăm cu partenerii ale căror economii sunt destul de în formă și să facem tot posibilul să îi ajutăm pe cei care se confruntă cu probleme în drumul greu pe care îl au de parcurs.
Se spune din când în când în cadrul actualei dezbateri că nu sunt compatibile creșterea și consolidarea. Eu unul resping asemenea afirmații. Cele două pot fi îmbinate – Germania, precum și multe din statele nordice și estice vecine au demonstrat-o în mod impresionant. Dacă stabilim calea cea bună înainte de finalul anului, putem găsi o modalitate sustenabilă de ieșire din criză. De asemenea, vom pune temelia unei Europe unite politic, care vorbește într-un singur glas în fața provocărilor mondiale.
Opinie prezentată în exclusivitate în România de Ziarul Financiar prin amabilitatea Ambasadei Germaniei la București
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.