Ritmul de crestere a economiilor din Europa Centrala si de Est si din Comunitatea Statelor Independente (CSI) va depasi si in acest an avansul de la nivel mondial, pentru al treilea an consecutiv, preconizeaza Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
In raportul sau anual cu privire la procesul de tranzitie din regiune, institutia financiara anticipeaza ca economia tarilor in cauza va creste in medie in acest an cu 4,7%, fata de avansul de 3,8%, obtinut in 2002.
BERD subliniaza ca factorul cheie care va sustine traiectoria pozitiva este continuarea eforturilor pentru integrare si cooperare regionala.
Cele mai importante performante vor fi remarcate in tarile din CSI, unde saltul economic este estimat la 6,2%. Produsul Intern Brut (PIB) din Europa Centrala si statele baltice va avansa cu 3,3%, in timp ce cresterea din Europa de Sud-Est ar putea ajunge la 3,9%.
Economia Rusiei, cea mai mare din regiune, isi va intensifica evolutia de la un ritm de crestere de 4,3% (2002) la 6,2% (2003).
Willem Buiter, economist in cadrul BERD, a avertizat asupra obstacolelor potentiale care ameninta statele din regiune, in pofida cifrelor macroeconomice impresionante.
Astfel, procesul de crestere din CSI, care reuneste state cu zacaminte importante de petrol, a fost alimentat de intensificarea semnificativa a investitiilor, precum si de majorarea preturilor la resursele naturale.
Aceasta situatie ar putea fi de scurta durata, motiv pentru care tarile din regiune trebuie sa isi diversifice economiile.
In Europa Centrala si tarile baltice cresterea a fost generata partial de majorarea cheltuielilor guvernamentale, ceea ce a condus la acumularea unor deficite bugetare substantiale.
Willem Buiter a subliniat ca multe dintre tarile care vor adera la Uniunea Europeana trebuie sa aplice masuri fiscale drastice, pentru a asigura stabilitatea macroeconomica si sansele reale de aderare la zona euro, in viitorul apropiat.
“Guvernele din sud-estul Europei trebuie sa continue procesul de stabilizare politica si integrare regionala, care a incurajat cresterea economica, in ultimii ani”, se precizeaza in comunicatul BERD.
Institutia financiara a remarcat ca unul dintre elementele importante care a asigurat rezistenta economica din regiune a fost progresul sustinut inregistrat prin aplicarea reformelor.
In acest an, un numar de 14 din cele 27 de state din zona au avansat in ierarhia indicatorilor privind economiile de tranzitie prin care BERD evalueaza progresele obtinute prin reforme.
Cele mai importante evolutii au fost remarcate in tarile din Europa de Sud-Est si CSI, precum Bosnia-Hertegovina, Rusia si Serbia si Muntenegru.
In alte regiuni, insa, ritmul reformelor a stagnat, ceea ce sugereaza ca tari precum Belarus, Uzbekistan si Turkmenistan ar putea ramane in urma, in contextul in care tarile din regiune se dezvolta si se integreaza tot mai mult in economia internationala.
“Dezvoltarea din aceste tari este impiedicata atat de lipsa reformelor, cat si de distanta geografica mare fata de pietele importante. Accelerarea reformelor, precum si sporirea gradului de integrare si cooperare regionala reprezinta elemente centrale pentru imbunatatirea perspectivelor de crestere economica a tuturor statelor care nu vor adera la UE in 2004”, se mai arata in comunicatul BERD.
Institutia a aratat ca perspectiva integrarii actioneaza ca un stimulent pentru statele din centrul Europei si zona baltica. BERD subliniaza, insa, ca aderarea nu echivaleaza cu finalizarea procesului de tranzitie spre o adevarata economie de piata. Autoritatile nationale trebuie sa aplice noi reforme care sa vizeze in special reorganizarea sectorului administratiei publice, restructurarea unor domenii strategice precum industria grea si agricultura, precum si consolidarea sectorului financiar.
“Modelele divergente de reforma economica remarcate in regiune se reflecta in evolutia de pe scena politica. Cele mai avansate tari din zona au inregistrat progrese importante catre democratia liberala si constitutionala, in timp ce atmosfera din statele ëcodaseû se caracterizeaza prin slabirea continua a resorturilor de control a fortelor puterii si, in unele cazuri, prin reprimare politica”, subliniaza BERD.
Raportul anual asupra tranzitiei contine o sectiune speciala dedicata integrarii si cooperarii regionale.
Institutia bancara considera ca integrarea activitatii comerciale si a capitalului in economia mondiala a evoluat in mod pozitiv, desi procesul nu a fost inca finalizat. Exista inca impedimente importante care planeaza asupra relatiilor comerciale, iar capitalul strain este concentrat in tarile care vor adera la UE si in industriile extractive.
BERD a precizat ca tarile din zona au continuat sa isi deschida economiile si sa isi redirectioneze comertul departe de relatiile artificiale construite in perioada sovietica prin Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER).
Insa comertul din zona are in continuare o amploare mult mai mica decat ar trebui, daca se tine cont de marimea, locatia si caracteristicile economiilor nationale.
BERD a remarcat ca deficientele din statele membre ale CSI – si, intr-o proportie mai mica, din sud-estul Europei – se explica prin ineficienta strategiilor comerciale, slabiciunea institutiilor aferente, precum si prin costurile ridicate de tranzit (infrastructura insuficienta de transport sau procedurile vamale greoaie).
Raportul arata ca procesul de restructurare a institutiilor si structurilor necesare integrarii comerciale ar putea fi accelerat prin deschiderea in paralel a pietelor globale.
Willem Buiter a subliniat importanta oportunitatilor comerciale cu partenerii din Occident, care ar spori gradul de deschidere economica – un element catalizator pentru reforma din acest domeniu.
Institutia financiara europeana mai arata ca investitiile straine directe au un impact pozitiv asupra performantelor corporatiste.
Firmele care au beneficiat de un astfel de capital obtin vanzari per angajat mult mai mari prin comparatie cu alte societati. Totodata, investitiile straine directe avantajeaza si companiile care nu beneficiaza in mod direct de aceste fonduri, determinand imbunatatirea performantelor furnizorilor si concurentilor.