Creșterea economică de 5%. Și luna de pe cer

Părerile cu privire la obținerea unei rate de creștere economică de 5% în România următorilor doi-trei ani sunt inconsistente din punct de vedere economic. Nu știu cine a întocmit discursul șefului unei bănci importante din România, dar ceea ce a ieșit denotă atât neînțelegeri teoretice, cât și practice, descifrarea incompletă a factorilor creșterii economice și a potențialului economiei noastre. În fapt, reprezintă declarații puse în fața publicului pentru a părea că există un discurs interesant, un mesaj tare, comunicat presei și auditoriului.

Vorbim vorbe și discutăm discuții. Ținta de 5% nu este fezabilă în următorii ani. Acum suntem la un potențial estimat de 1,6%, iar la nouă luni avem o creștere reală de 2,7%. Pentru a vedea cum stăm comparativ cu țări din UE selectate ne putem uita la rezultatele estimărilor Comisiei Europene, prognoze pe baza metodei funcției de producție (relevantă față de metodele pur statistice), ce permite identificarea clară a factorilor creșterii economice.

Observăm că rezultatele sunt mixte, positive pentru țările baltice (țări mici, mult mai dinamice) și negative pentru țările mature, dezvoltate. În 2013, se estimează că România va avea a treia cea mai mare rată de creștere a PIB real dintre țările europene selectate iar în 2014 vom avea a cincea cea mai mare rată de creștere dintre țările selectate UE. În ceea ce privește rata de creștere a PIB potențial, suntem pe locul șase în rândul țărilor considerate după țările baltice, Slovacia și Polonia, tendință ce pare a se menține în 2014.

Estimarea ratei de crestere a PIB real si PIB potential (tari selectate UE) 

(Sursa. Estimari Comisia Europeana, noiembrie 2013, pe baza metodei functiei de productie, modificare procentuala anuala, in preturile pietei 2005 baza)

Inainte sa arunc tinte de neatins m-as fi uitat putin la modul in care tari din UE reusesc sa inchida gap ul de productie, adica decalajul dintre rata de crestere a PIB potential si rata de crestere a PIB real. As fi observant cad doar tarile Baltice au output gap pozitiv in 2013 si 2014, asa dupa cum putem observa din tabelul de mai jos.

Output gap – decalajul de productie 2013-2014, tari selectate UE

(Sursa. Estimari Comisia Europeana, noiembrie 2013, pe baza metodei functiei de productie, modificare procentuala anuala, in preturile pietei 2005 baza)

Consider ca in urmatorii trei ani rata de crestere economica trebuie impinsa catre ritmuri de peste 3% pe an. As tine cont de faptul ca – o arata tabelul anterior – criza inca mai persista. Predomina inca inclinatiile marginale scazute de consum si investitii. Traim inca intr-o economie depresiva, cu comportamente inversate fata de perioada de boom, total prociclice. Ne-am fript cu ciorba in perioada precriza, suflam in iaurt in perioada postcriza. Investitorii occidentali se retrag in carapacea interna. Statul roman a procedat la consolidare fiscala, una dintre cele mai dure din Uniunea Europeana – restrangand consumul si investitiile guvernamentale reale. Anul urmator viteza de ajustare scade.

Cum arata estimarile pentru 2014? Dupa metoda cheltuielilor, anul 2014 va aduce transferul dinspre pilonul exporturi nete (contributie negative estimate la minus 0,1 puncte procentuale) spre cererea interna (consum final plus 1,3 puncte procentuale si formarea bruta de capital plus 1 punct procentual). Dupa metoda valorii adaugate, plusul de PIB real estimate la 2,2% va veni in principal de la industrie (plus 0,9 puncte procentuale), constructii (plus 0,5), servicii (plus 0,7). Se estimeaza ca agricultura va avea un aport negativ de 0,1 puncte procentuale (ca urmare a unui efect de baza determinat de recordul de anul acesta) iar impozitele nete  pe produs vor contribui cu plus 0,2.

Cum stimulam cresterea in 2014? Care este viziunea noastra? Țintim o creștere economică inteligentă prin investiții în clustere industriale, infrastructura, energie si agricultură. O creștere economică incluzivă, prin crearea de locuri de muncă. Mizăm pe creșterea ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune, ca sursă principală de finanțare pentru investiții în creșterea de competitivitate a economiei și crearea de locuri de muncă. Se vor accelera reformele structurale în domeniile strategice, ajutand astfel economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica.

Desi oficial se merge pe o abordare prudenta, in 2014 avem ca obiectiv o crestere economica de 3%. Obiectivul este ambitios, dar consideram ca un big push investitional (sa luam in considerare si memorandumurile de investitii semnate in aceste zile cu China de circa 10 miliarde dolari) ar putea impinge rata de crestere a PIB real cu 0,5-0,8% puncte procentuale anul viitor, in plus fata de estimarea oficiala prudenta de 2,2%.

Ne propunem construirea unei baze industriale adecvate în România, un alt pilon fundamental de imunizare a economiei românești in fata socurilor exogene. Acordarea unor facilități punctuale investițiilor străine cu valoare adăugată, reîncărcarea diplomației economice, dezvoltarea parcurilor industriale și tehnologice concomitent cu stimulente acordate învățământului tehnic vor imuniza economia românească, mărind capacitatea de export cu valoare mare.

Sursele de finantare pentru crestere sunt mixte. Investitii si fonduri europene – Acordarea unor imprumuturi nete de 4 miliarde RON  în prima jumătate a anului 2014 și 3 miliarde Ron în a doua jumătate a anului 2014; cresterea investițiilor publice, în special prin cresterea cofinanțării pentru absorbția fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale; se mareste finanțarea programelor de investitii la nivelul autorităților locale, de la 14,6 miliarde lei  în anul 2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014, respectiv o creștere de 26%; ritmul de creștere a formării brute de capital fix va fi de 4,0%. Foarte important, scaderea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale incepand cu luna iulie a anului 2014.

Stimularea mediului de afaceri prin: scheme de garantii de stat si ajutoare de stat de 440 milioane euro in 2014, în special prin noua schemă de garanții pentru IMM-uri în cuantum  de 2 miliarde lei (poate fi extinsa pana la 4 miliarde ron). Este primul an din perioada data cand se respecta prevederea legala ca minimum 0,4% din PIB sa fie alocat din buget pentru finantarea IMM-urilor; sprijinirea producatorilor agricoli prin alocarea de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii  și  Dezvoltarii Rurale a sumei de 2,1 miliarde lei, respectiv 1,5 miliarde lei  subventii pentru sprijinirea producatorilor agricoli si 0,6 miliarde lei, reprezentand plati nationale directe complementare in sectorul vegetal. Vor continua schemele de ajutor de stat în domeniul auto și pentru investitiile creatoare de locuri de muncă.

Deoarece consumul reprezinta principalul motor de crestere economica, gandim un pachet de stimulare a consumului intern. TVA la paine proiect reusit – va fi continuat cu reducerea TVA la carne, cresterea pensiilor cu 3,76% cresterea salariului minim cu 12,5%, cresterea venitului minim garantat cu 4,5%, cresterea tintita a salariilor bugetarilor (medicilor rezidenti si profesorilor debutanti). Mai intra in economie in 2014 peste 2 miliarde ron despagubiri pentru plata salariilor taiate si 900 milioane ron despagubiri restituirea proprietatii si CEDO.

Pare ca bancile nu vor putea ajuta nici in 2014 economia, declaratiile de la banca centrala intarind ideea relansarii creditarii abia spre sfarsitul anului viitor. Oricum, daca vrem crestere mai mare de 3%, trebuie sa acceptam si exploatarea resurselor, trebuie sa nu mai strambam din nas la investitiile straine – de oriunde ar fi ele si va fi necesar sa absorbim toate fondurile europene.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.12.2013