Cresterea economica estimata pentru primul semestru al acestui an a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mica fata de nivelul de 5% luat in calcul in momentul constructiei bugetului pentru anul in curs, a declarat ministrul finantelor, Mihai Tanasescu.
Principala cauza: problemele din agricultura, care risca sa genereze o crestere a inflatiei in perioadei verii, dar si performantele slabe ale productiei industriale, in special in lunile februarie si aprilie.
Performanta economica sub nivelul prognozat de autoritati fusese anticipata de mai multi analisti straini inca din luna mai, cand au revizuit in sens negativ estimarile privind cresterea PIB in 2003 la niveluri de 4,5% si chiar mai mici. La vremea respectiva, guvernantii au respins reviziurile analistilor straini sustinand ca se vor incadra in prognoze.
Cat de bine sau de rau s-a miscat economia in prima jumatate a anului urmeaza sa arate evaluarea facuta de misiunea FMI aflata la Bucuresti incepand de saptamana trecuta.
Ieri a sosit si Neven Mates, negociatorul sef al Fondului pentru Romania, care are o lista de derapaje si intarzieri in indeplinirea angajamentelor luate de autoritati in ultimul memorandum suplimentar incheiat in primavara.
In capul listei figureaza cresterea foarte rapida a creditului. “FMI merge pe ideea ca o crestere prea mare a creditului da impresia de supraincalzire a economiei, ceea ce te poate duce spre cresteri de inflatie si alte derapaje macroeconomice. Este insa adevarat ca trebuie sa fim foarte atenti sa nu alunecam intr-un dezechilibru major al balantei comerciale”, a declarat ministrul finantelor. Importurile au crescut puternic in acest an fiind sustinute si de o evolutie favorabila a cursului de schimb leu/dolar si leu/euro. Posibilitatea mentinerii acestui ritm si adancirii deficitului comercial provoaca deja frisoane avand in vedere faptul ca Romania a mai avut o experienta dezastruoasa de acest gen si nu poate finanta la nesfarsit acest importuri fara a provoca alte dezechilibre majore. Deficitul comercial (diferenta dintre importuri si exporturi) a ajuns pe primele cinci luni ale acestui an la doua miliarde de dolari.
FMI cere nici mai mult, nici mai putin decat o crestere a dobanzilor pentru temperarea apetitului pietei pentru credite.
BNR se opune insa unei asemenea masuri care i-ar pune sub semnul intrebarii coerenta politicii monetare, dupa atatea eforturi de reducere a dobanzilor.
In primele cinci luni ale anului, creditul neguvernamental in lei a crescut cu 9,3%. Potrivit ministrului finantelor, in discutiile cu FMI, Banca Nationala sustine ca actuala crestere a creditului este sustenabila, putand fi mentinuta la nivelul actual.
Problema o reprezinta noile norme prudentiale intrate in vigoare la inceputul anului nu au fost inca rodate, iar unele banci risca supraexpunerea fata de clienti. “Este o adevarata nebunie cu creditul ipotecar”, remarca ministrul finantelor. Daca acest ritm se mentine, coroborat si cu scaderea economiilor populatiei la banci, exista pericolul unei fracturi importante in echilibrele bancare si economice.
O eventuala majorare a dobanzilor ar reprezenta un soc care ar deruta si afecta intreaga piata, care miza pe reluarea trendului de scadere a dobanzilor undeva in toamna, nicidecum o crestere.
Pentru a convinge FMI sa renunte la solicitarea majorarii dobanzilor, BNR se angajeaza sa dreneze la maximum lichiditatea atat de pe piata monetara, cat si de pe cea valutara pentru a scumpi implicit banii potential disponibili pentru credite. Aceasta actiune a inceput de vinerea trecuta, cand BNR a cumparat de pe piata valutara circa 20 – 25 milioane de euro. La randul sau, Ministerul Finantelor se vede nevoit sa-si blocheze strategia de reducere a dobanzilor la titlurile de stat emise pentru finantarea deficitului bugetar si a datoriei interne, acceptand in perioada urmatoare chiar cresteri de dobanzi cu circa 1 punct procentual.
BNR aduce ca argument impotriva ideii de majorare dobanzilor o analiza recenta care arata ca in primele cinci luni ale anului s-au importat cu precadere masini si echipamente pentru investitii in retehnologizare si nu pe bunuri de consum, asa cum existau temeri. In luna mai, importurile au depasit pragul de doua miliarde de dolari.
FMI solicita si o crestere a rezervei valutare administrate de banca centrala, astfel incat sa fie mentinut gradul de acoperire a patru luni de importuri, in conditiile in care acestea au depasit deja asteptarile. Banca centrala nu a mai cumparat valuta de pe piata rezultatul fiind o crestere redusa a cursului valutar al leului pe cosul euro – dolar. BNR foloseste cursul ca ancora pentru inflatie, temperarea cresterii preturilor fiind una dintre realizarile guvernului Nastase.
La sfarsitul lunii iunie, rezerva valutara a BNR se ridica la circa 5,38 miliarde de euro.
FMI se teme de deteriorarea echilibrelor maroeconomice atat de greu obtinute anul trecut, Romania avand in istoria recenta mai multe serii de derapaje in care s-a pierdut ceea ce se construise anterior. Tocmai de aceea, Fondul Monetar nu vede cu ochi buni intentia autoritatilor de relaxare a deficitului bugetar pe care Guvernul ar vrea sa-l majoreze anul viitor la peste 3% din PIB, motivul invocat – indisciplina financiara din Romania – pune sub semnul intrebarii practic orice garantie ca suplimentarea banilor pentru cheltuieli se va duce exclusiv in investitii in infrastructura, fara sa alimenteze inflatia.
Ministrul Finantelor sustine ca reducerea cat mai rapida a inflatiei printr-un control bugetar strict ramane o prioritate. El spune ca la jumatatea anului deficitul bugetului general consolidat era de 0,8% in conditiile in care nivelul stabilit pentru tot anul este de 2,65% din PIB. Deficitul redus se datoreaza cresterii veniturilor la bugetul de stat, pentru ca la bugetul asigurarilor sociale colectarile sunt in continuare foarte slabe.
In urmatoarele doua saptamani Guvernul ar trebui sa ajunga la o intelegere cu misiunea FMI asupra proiectului unui nou memorandum de politici economice. Cat timp ramane la Bucuresti, Neven Mates ar vrea sa vada incheiate privatizarea societatii Tractorul, pentru care se negociaza cu compania italiana Landini, precum si pe cea a societatii Siderca din Calarasi. De asemenea, Aro Campulung si Roman ar trebui inchise. Ministrul Finantelor prefera exprimarea “restructurare foarte radicala”. “Aveam termen sa mai incercam eventuale privatizari pana la sfarsitul lunii iulie. Acestea esuand, APAPS trebuie sa faca ceva cu aceste societati si trebuie luate masuri clare”, spune Tanasescu.
Printre masurile pe care FMI asteapta sa le vada aplicate se numara: concedierea a 17.000 de angajati ai CFR, inchiderea mai multor mii de kilometri de cale ferata, noi disponibilizari in sectorul energetic si inchiderea mai multor mine. De asemenea, Guvernul trebuie sa-si ia noi angajamente pentru imbunatatirea gradului de colectare a facturilor la utilitati. In prezent media este in jur de 90%. FMI ar dori o noua serie de majorari a tarifelor la utilitati, insa Guvernul incearca sa o evite. Oricum, o asemenea masura ar crea presiuni suplimentare asupra inflatiei.
Zece zile de discutii cu Mates
Negocierile cu misiunea FMI, condusa de Neven Mates, pentru incheierea unui nou memorandum suplimentar se anunta dificile. Acordul stand-by ar trebui sa expire pe 15 octombrie, iar FMI incearca pentru perioada ramasa sa dea inca un impuls autoritatilor pentru a avansa in domeniul reformei structurale si privatizarii. “Vom avea circa doua saptamani de negocieri in functie de care se pica sau nu de acord asupra unui nou memorandum. Daca misiunea pleaca cu memorandumul finalizat la 1 august, documentul ar putea fi suspus aprobarii Board-ului FMI in jur de 8 octombrie, dupa parcurgerea tuturor procedurilor”, spune ministrul finantelor, Mihai Tanasescu. Discutia in board va depinde de indeplinirea unui nou set de preconditii – disponibilizari, privatizari, lichidari de companii, progrese in procedurile de privatizare la BCR si Petrom. Daca memorandumul va fi aprobat in urma indeplinirii preconditiilor, Romania va primi ultima transa din imprumutiul stand-by, finalizand astfel acordul, prelungit cu cinci luni si jumatate din cauza intarzierilor aparute pe parcurs. In toamna vor incepe negocierile privind noua forma a relatiei Romaniei cu FMI. “FMI isi va pastra rolul <supraveghetor>. Asa va fi mai usor si pentru Uniunea Europeana sa ne urmareasca evolutiile avand in vedere ca nu are un asemenea organism specializat”, spune ministrul finantelor. FMI si Banca Mondiala fac presiuni pentru incheierea unui nou acord, pozitie sustinuta de ministrul finantelor si guvernatorul BNR pentru ca autoritatile sa fie tinute in frau avand in vedere ca anul viitor este unul electoral si vor fi luate masuri populare care nu pot fi sustinute economic.
Datoriile IMM
Un numar de 28.275 de firme mici si mijlocii au obligatii restante la bugetul de stat care totalizeaza 28.000 miliarde de lei, iar pentru recuperarea a 19.000 miliarde de lei din aceasta suma s-a trecut la executarea silita, a spus ministrul finantelor Mihai Tanasescu. “Exista restante la sfarsitul anului trecut neachitate pana la 15 iulie. In jur de 2.600 de IMM-uri au cerut esalonarea la plata, potrivit legislatiei. Cele mai multe isi respecta obligatiile asumate”, a spus Tanasescu. Potrivit oficialului MFP, la nivelul tarii s-a consemnat o majorare cu 30% a sumelor recuperate prin procedura de executare silita aplicata unor societati. “Aceasta executare a avut un impact de moment. Multi n-au platit, fie ca n-au avut bani, fie pentru ca s-a deschis procedura de executare silita”, a adaugat ministrul. In prezent se realizeaza centralizarea datelor privind sumele restante consemnate la nivelul intregii tari. Din cei 414.000 de contribuabili, in categoria celor mari se inscriu doar 1.531 de firme, restul fiind intreprinderi mici si mijlocii.
Finantele au incasari mai mari din TVA
Veniturile la bugetul de stat din incasarea TVA vor fi, la sfarsitul acestui an, cu 10.000 de miliarde de lei mai ridicate decat estimarile, ceea ce va permite o anumita relaxare a TVA platita la unele servicii si produse, a anuntat ministrul finantelor. “Din analize rezulta ca putem incasa TVA mai mult cu aproximativ 10.000 de miliarde lei. De aceea, ne putem permite sa avem o anumita relaxare la unele servicii si produse, care vor avea o cota redusa de TVA”, a explicat ministrul. Tanasescu a exemplificat spunand ca ministerul are in vedere o reducere a TVA pe segmentul difuzarii de presa. El a aratat ca, la nivelul presei scrise, in cele mai multe tari nu exista reduceri de TVA decat pe segmentul de distributie. “Nu stiu daca voi reusi sa fac aceasta reducere; o sa vedem ce negociem cu cei de la FMI”, a adaugat ministrul. El spune ca TVA este venitul principal la bugetul de stat, iar in urmatoarele 10-14 zile ministerul va emite un ordin prin care vor fi eliminate “portitele legislative” prin care societatile comerciale se sustrag de la plata acestei taxe sau beneficiaza de rambursari ilegale de TVA. Potrivit lui Tanasescu, procesul de rambursare a TVA s-a accelerat de la an la an, iar oamenii de afaceri s-au declarat multumiti de modul in care se deruleaza aceasta activitate. In ceea ce priveste rectificarea bugetara, care va avea loc in perioada urmatoare, Tanasescu a aratat ca vor exista cresteri pe partea veniturilor din accize, taxe vamale si taxa pe valoarea adaugata. Totodata, rectificarea va aduce o scadere a incasarilor previzionate pe segmentul impozitului pe venit si la veniturile aferente bugetului asigurarilor sociale, ceea ce va determina si o diminuare a cheltuielilor de la aceasta ultima categorie. razvan.voican@zf.ro