Cresterea investitiilor straine a ramas o tinta pe hartie

In al treilea an de crestere economica, cu una din cele mai inalte rate din Europa, Romania nu a reusit sa atraga mai mult de un miliard de dolari din investitii straine directe, desi autoritatile mizau pe intrari de capital in valoare de 1,7 miliarde de dolari.
Invitarea Romaniei pentru a adera la NATO era o certitudine inca de la jumatatea lui 2002, fiind asteptata si acceptarea de catre UE a anului 2007 ca tinta de aderare, insa cele doua garantii de credibilitate nu au adus investitorii.
Marele vinovat: problemele pe care le au marile companii internationale la ele acasa.  Dar si “faima” pe care si-a construit-o ani de-a randul Romania, din cauza instabilitatii mediului legislativ, a mediului de afaceri neprielnic si birocratiei. Adaugati la aceasta mediatizarea in presa straina a acuzatiilor de coruptie de aici si veti intelege de ce investitorii, deja grijulii cu banii lor, s-au codit sa ni-i aduca.
Rezultatele sunt, la prima vedere, destul de descurajante: investitiile straine directe in Romania au scazut in 2002 cu peste 30%, pana la 1,049 miliarde de dolari, potrivit datelor stranse de Registrul Comertului. Potrivit aceleiasi surse de date, 2001 fusese cel mai bun an al investitiilor atrase de Romania incepand din 1991, cu peste 1,3 miliarde de dolari.
Datele Bancii Nationale indica pentru anul trecut un nivel al investitiilor usor mai mare, de 1,090 miliarde de dolari, insa tot in scadere fata de un volum de 1,174 miliarde in 2001. Diferentele dintre cele doua statistici vin din faptul ca BNR inregistreaza fluxuri de bani, asa cum sunt raportate statistic de bancile comerciale, in timp ce Registrul Comertului raporteaza stocul de investitii. A doua varianta este considerata mai acoperitoare pentru ca include si transferurile in bani si in natura de la companii mama la subsidiare din Romania.
“Scaderea din 2002 este legata de ceea ce s-a intamplat in lume, nu de situatia din Romania. Peste tot investitiile au fost in cadere. Problema este ca nici anul acesta nu ne putem astepta la prea mult, cel putin pana nu se limpezeste problema cu Irakul. Este bine insa ca investitiile interne au crescut anul trecut peste asteptari (7%)”, spune Leonard Cazan, ministrul dezvoltarii si prognozei.
Si totusi, au fost si exceptii: in Cehia investitiile au fost anul trecut de 9 mld.$ fata de 5 mld. in 2001, pe baza privatizarii din sectorul energetic. In Polonia insa, fluxul de investitii s-a redus insa de la 9 la 6 mld.$.
In doisprezece ani, volumul investitiilor straine directe in Romania de-abia s-a apropiat de noua miliarde de dolari, mai putin de jumatate din cat au atras alte tari din Europa Centrala de Est. In 2001, Polonia ajunsese deja la 39 miliarde dolari, Ungaria la 21,5 miliarde dolari, iar Republica Ceha la 12,5 miliarde dolari. La nivel mondial, investitiile straine directe s-au redus anul trecut cu 27%, pana la 534 mld.$.
Aceste cifre spun foarte mult, avand in vedere ca, din punctul de vedere al Bancii Mondiale, cel mai bun parametru pentru a judeca unde se afla o tara ca mediu de afaceri este nivelul investitiilor straine directe.
“Sunt anumiti contratimpi pentru care am platit in ultimii zece ani. Cand era interes din partea investitorilor noi nu vroiam sa vindem, iar apoi am reusit sa stricam lucrurile in plan macroeconomic”, comenteaza analistul financiar Aurelian Dochia.
Marile intrari de capital strain in tarile vecine au fost determinate in special de privatizarea partiala a unor utilitati publice, a unor companii aeriene sau a unor banci, pe care Romania de-abia acum le scoate la vanzare.
Cu toata campania de imagine lansata de autoritati pentru atragerea investitorilor straini, inclusiv prin infiintarea Agentiei Romane pentru Investitii Straine, nu s-a inghesuit mai nimeni.
“Scaderea investitiilor este o problema, mai ales daca se confirma ipoteza conform careia cresterile inregistrate in ultimii cinci ani au provenit mai mult din majorari de capital decat din investitii noi, pentru ca asta ar insemna ca, de fapt, stam in aceeasi supa, fara sa avem o piata in expansiune”, comenteaza Valentin Lazea, economistul-sef al BNR.
El spune ca lipsa investitiilor straine a fost compensata anul trecut in balanta de plati de intrarile de bani trimisi de romanii care muncesc in strainatate, insa capitalul respectiv nu are nici pe departe aceeasi valoare cu investitiile directe, fiind vorba de bani pentru consum si nu de dezvoltarea de tehnologii si crearea de locuri de munca. Potrivit datelor BNR, cei mai buni ani ai Romaniei la capitolul investitii straine directe au fost 1997, cu 1,2 miliarde de dolari, urmat de un varf care acum pare de neatins – doua miliarde de dolari in 1998.
Desi vorbesc de atragerea investitorilor straini, autoritatile emit acte normative restrictive, cum este ordonanta privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un strain pentru a investi in Romania. Aceasta reglementare este in curs de modificare, insa se are in vedere mentinerea unui nivel minim al investitiei de 50.000 de euro, fata de 100.000 de euro initial, in conditiile in care in Polonia si Ungaria nivelul minim cerut este de 20.000 de euro.
“Conjunctura internationala este explicatia dominanta. Anul trecut s-au redus foarte mult fluxurile de investitii pe toate zonele, iar Romania face parte din acest tablou general. Din pacate nici perspectivele pentru 2003 nu sunt incurajatoare. Posibilele proiecte de investitii sunt deja clarificate, iar pentru noi nu se anunta surprize”, apreciaza analistul financiar Aurelian Dochia.
Multe din companiile din Europa occidentala – cele mai asteptate sa investeasca in Romania – au destule probleme la ele acasa pentru a se aventura in investitii directe. In schimb, apar piete de investitii locale, intre tari din Europa de Est. “Sunt semnale ca mai multe societati din Ungaria, Polonia si Cehia se uita in jur si cauta sa se implanteze”, spune Dochia
Asteptarile pentru anul acesta sunt mai degraba pesimiste. “Ar fi fabulos  daca Romania ar reusi sa atraga investitii greenfield (de la zero)”, spunea recent la Bucuresti un oficial al BERD.
“Ultimii zece ani au dovedit ca tarile care au reusit sa atraga si sa absoarba investitii straine directe au avut cel mai mare succes in a construi economii de piata functionale. De aceea credem ca este de importanta cruciala pentru tarile din Europa de Sud- Est sa atraga mai multe investitii straine”, spune Kalman Mizsei, reprezentant al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Experienta tarilor vecine a aratat ca este de preferat un climat general favorabil afacerilor, creat inclusiv printr-un nivel redus al impozitului pe profit, decat acordarea a tot felul de facilitati greu de administrat si care favorizeaza coruptia. De asemenea, mai importanta decat facilitatile s-a dovedit eliminarea barierelor la intrarea pe piata, cum au fost restrictiile in cumpararea de terenuri. 
Anul trecut au scazut si investitiile de portofoliu, de la 575 milioane de dolari in 2001 la 391 milioane de dolari in 2002.
Valentin Lazea considera ca scaderea investitiilor de portofoliu nu reprezinta un lucru rau, in perspectiva liberalizarii complete a contului de capital de anul viitor, operatiune considerata riscanta de mai multi analisti.
Leonard Cazan, ministrul dezvoltarii, crede ca faptul ca cele doua sisteme existente de inregistrare a investitiilor straine directe in Romania fac dificila o analiza a datelor disponibile, existand riscul unor interpretari eronate, fara aprofundarea pe componente a ceea ce apare ca investitii straine directe.
O misiune de asistenta tehnica din partea FMI ar urma sa vina in aceasta primavara la Bucuresti pentru a ajuta la imbunatatirea metodologiei de inregistrare a investitiilor straine directe in balanta de plati. FMI considera necesara introducerea unui sistem distinct de monitorizare a investitiilor directe, avand in vedere deficientele de colectare a datelor. In prezent sunt disponibile doua sisteme paralele de raportare, din care unul reflecta nivelul investitiilor directe ca flux, iar celalalt ca stoc.
razvan.voican@zf.ro