Banca Națională continuă să se teamă de inflație în acest an, care a crescut peste estimări din cauza majorării prețurilor la produsele alimentare și combustibili, ceea ce a determinat revizuirea în creștere a prognozei de la 3,6% la 5,1% pe tot anul.

Aprecierea leului cu 10% față de dolar în acest an nu a fost de ajuns să oprească creșterea prețurilor la combustibili. De asemenea, nici aprecierea leului față de euro cu 5% nu a ajutat foarte mult inflația.

În toamnă urmează o creștere a prețului la energia termică, ceea ce va aduce o presiune suplimentară asupra inflației, o problemă care îl urmărește pe Mugur Isărescu de 20 de ani, de când se află la cârma BNR.

Prețurile la produsele alimentare au crescut peste așteptări, iar menținerea prețului petrolului la un nivel ridicat creează în continuare probleme. Isărescu crede că doar un an agricol bun ar putea susține procesul de dezinflație.

“Prognoza pentru sfârșitul anului nu cuprinde majorarea, care înțelegem că se va în­tâm­pla în toamnă, la energia termică. La combustibili probabil că vor mai fi ceva majorări, nu foarte mari însă. Pentru la anul, atât prețu­rile produselor din tutun, cât și prețurile volatile, legume și fructe, își vor diminua sensibil contribuția”, a declarat ieri guvernatorul la pre­zen­tarea raportului trimestrial asupra inflației.

Inflația anualizată a depășit 8% în martie, România înregistrând a doua cea mai mare creștere de prețuri la alimente din regiune, după Bulgaria.

Isărescu consideră că o apreciere excesivă a leului ajută dezinflația pe termen scurt, dar ar putea aduce dezavantaje pe termen mediu și lung, astfel că banca centrală este interesată ca rata de schimb să rămână într-o zonă de echilibru. Leul s-a apreciat cu aproape 5% în raport cu euro de la începutul anului.

“Nu cred că o apreciere excesivă a leului este sustenabilă și ne va dezavantaja pe termen mediu. Există o asimetrie în ceea ce privește impactul cursului de schimb în inflație. Aprecierea acționează cu întârziere, în timp ce o depreciere acționează imediat.”

Nici înghețarea prețurilor la carburanți nu ar fi o măsură benefică, apreciază guvernatorul, ca un răspuns la dezbaterea începută de premierul Emil Boc, care a solicitat Consiliului Concurenței să analizeze dacă prețurile la carburanți pot fi înghețate în România în baza unei legi care prevede o astfel de măsură în cazuri excepționale.

“Nu sunt de partea măsurilor de înghețare a prețurilor, chiar și în situațiii excepționale, pentru că știu din istorie că au creat un confort pe termen scurt, dar după ce s-au încheiat, fractura a fost și mai mare. În acest condiții nu pot să susțin o astfel de măsură”, a menționat Isărescu.

Combustibilii s-au scumpit anul trecut cu peste 15%, după ce în 2009 prețurile au fost majorate cu 13%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). De la începutul acestui an companiile petroliere au scumpit carburanții de mai multe ori, unele sortimente depășind pragul de șase lei/litru.

Prețul combustibililor va contribui cu circa un punct procentual la inflația de anul acesta, potrivit estimărilor BNR.

Ce spune guvernatorul BNR

  • Prognoza de inflație pentru 2011 a fost modificată de la 3,6% la 5,1%. Prețurile petrolului pe piețele internaționale și cele volatile sunt printre factorii care ar putea pune presiune asupra inflației în perioada următoare.

  • România înregistrează a doua cea mai mare creștere de prețuri la alimente din regiune, după Bulgaria. Există și o problemă în ceea ce privește ponderea prea mare a alimentelor în coșul de consum.

  • Înghețarea prețurilor la carburanți nu este o măsură benefică, întrucât după eliminarea restricțiilor efectele sunt mult mai ample. Dacă va exista o decizie a UE, România o va adopta cu reținerile de rigoare.

  • Aprecierea excesivă a leului ajută dezinflația pe termen scurt, dar ar putea aduce dezavantaje pe termen mediu și lung, iar banca centrală este interesată ca rata de schimb să rămână într-o zonă de echilibru.

  • Aprecierea nominală a monedei naționale, cu 10% față de dolar, a temperat tendința importatorilor de a practica marje înalte și a temperat șocurile mari, în special pe piața combustibililor.

  • BNR nu va adopta măsuri de restricționare a creditului ipotecar și imobiliar, întrucât piața internă nu poate furniza resurse financiare pe termen lung și ar înlocui riscul valutar cu riscul de maturități.

  • Schimbarea țintei de aderare la zona euro ar fi încurajat politicienii să amâne aplicarea reformelor. Termenul 2015 nu și-a epuizat potențialul, dar pe zi ce trece devine tot mai greu de atins.