Populația și companiile aveau rate restante în valoare de 15,9 miliarde de lei (echivalentul a 3,7 mld. euro) la sfârșitul lui octombrie, reprezentând 7,64% din soldul total al împrumuturilor acordate de bănci, arată datele BNR.
Ritmul de creștere al restanțelor s-a temperat după ce în trimestrul trei izbucnise un nou val de neperformanțe în principal pe fondul reducerii cu 25% a salariilor din sectorul public, dar analiștii cred că nu se poate vorbi încă despre o diminuare a presiunilor asupra portofoliilor de credite ale băncilor având în vedere că economia nu dă încă semne de revenire.
“Practic nu putem vorbi de o reducere sustenabilă a ratelor restante înainte să se resimtă o revenire a economiei. Dacă până la jumătatea acestui an avansul restanțelor era generat în principal de creșterea șomajului, acum discutăm de efectele prelungirii recesiunii pe fondul implementării măsurilor de austeritate”, comentează Lucian Anghel, economistul-șef al BCR.
El spune că majorarea TVA și reducerea salariilor se resimte inclusiv pe partea creditelor neperformante ale companiilor, care trebuie să se des-curce cu venituri mai mici din cauza scăderii consumului.
Cea
mai mare pondere a ratelor restante în total împrumuturi se
înregistrează în cazul creditelor în lei, unde sumele întârziate la
plată reprezintă aproape 9,6% din soldul total de 77,6 miliarde de
lei. Ratele restante la creditele în moneda națională au crescut cu
84% în ultimul an, la 7,43 miliarde de lei.
Întârzierile la plata împrumuturilor în valută au înregistrat însă cel mai rapid ritm de creștere pe parcursul ultimelor douăsprezece luni, valoarea acestora majorându-se de 2,7 ori în ultimul an, până la echivalentul a 1,99 miliarde euro (8,47 mld. lei). Ponderea restanțelor la valută se situează însă la 6,4%.
Restanțele la valută se concentrează în principal pe partea împrumuturilor de consum și a creditelor corporate, în condițiile în care întârzierile la plata creditelor ipotecare s-au menținut la un nivel scăzut, potrivit datelor de la Biroul de Credit. Multe companii au beneficiat anul trecut de restructurări de credite, iar în condițiile în care perioadele de grație expiră, începe să se contureze o imagine mai clară a pieței.
Creșterea ponderii ratelor restante în soldul total al creditelor vine în contextul în care volumul finanțărilor a stagnat în ultimii doi ani în jurul a 200 de miliarde de lei, din cauza cererii reduse din partea clienților și a reticenței bancherilor în a-și asuma riscuri.
“Ponderea restanțelor va scădea în momentul în care și volumul creditelor va crește. Datorită prelungirii recesiunii consider că sectorul bancar va rămâne pe pierdere anul acesta”, mai spune Anghel. El apreciază că există potențial de creștere a volumului finanțărilor pe segmentul corporate, dar și pe segmentul împrumuturilor ipotecare.
Creditul ipotecar este singurul produs de finanțare a populației care și-a menținut un ritm pozitiv de creștere în ultimul an, avansând cu peste 20% în septembrie față de aceeași perioadă a anului trecut.
Împrumuturile pentru locuințe au fost puternic susținute de programul guvernamental “Prima casă”, prin intermediul căruia băncile au acordat credite în valoare de circa 1,1 mld. euro.