Un bugetar care are astăzi un salariu net de 1.000 de lei va încasa începând cu luna ianuarie a anului viitor un salariu net de 1.150 de lei, cu 15% mai mare? Surse din Ministerul Finanțelor spun că da, iar Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, spune doar că este vorba de o creștere a salariilor brute.
Dar tot surse din Finanțe spun că statul are nevoie de 1,4 miliarde de euro în plus pentru majorarea salariilor nete ale bugetarilor și este foarte greu de lămurit de unde vor veni acești bani suplimentari.
“Nu avem informații pe ce surse de finanțare se fundamentează creșterea salariilor nete cu 15%”, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical, susține că această creștere cu 15% a salariilor este deja acceptată de către experții FMI și cuprinsă în bugetul de anul viitor și are ca fundament proiecțiile macroeconomice făcute de experți.
Pentru anul viitor, Guvernul a alocat un buget de aproximativ 9,3 miliarde de euro (39 mld. lei) pentru salarizarea bugetarilor, în condițiile în care în instituțiile statului ar trebui să rămână 1,29 milioane de angajați până la 31 decembrie 2010, mai puțin cu 26.000 față de cât erau la finele lunii septembrie 2010.
Surse din apropierea Ministerului de Finanțe spun că această creștere de 15% ar fi posibilă numai cu o majorare semnificativă a numărului de disponibilizări în 2011 față de cele 15.000 anunțate. La un salariu mediu net de 500 de euro al unui bugetar, cheltuiala totală lunară a statului este de 1.000 de euro, deci pentru o economie de 1,4 miliarde de euro care să permită majorarea cu 15% a salariilor ar trebui disponibilizați în plus 115.000 bugetari cu salariul mediu. Dacă vor fi disponibilizați 60.000 de bugetari, economiile ar putea ajunge la 700 de milioane de euro.
Sursele citate au arătat că s-ar mai adăuga la disponibilizări și renunțarea la cel de-al 13-lea salariu și la primele de vacanță, dar nu se cunoaște care este valoarea acestora.
Atunci când sunt întrebați care este certitudinea că bugetarii vor avea salarii nete majorate cu 15% anul viitor, reprezentanții ministerelor Muncii și Finanțelor răspund cu o altă întrebare: “Cum adică?”. Ei susțin că majorarea se va aplica pentru toți bugetarii.
“De la 1 ianuarie 2011 se va aplica și majorarea salarială de 15% și legea cadru a salarizării unitare. Am ales ca referință pentru majorare nivelul salarial din luna octombrie și nu din iulie (prima lună în care s-a aplicat reducerea de 25% – n. red.) pentru că este posibil ca în luna iulie să nu se fi făcut încadrările de către toți ordonatorii de credite. În plus, luna octombrie era ultima lună încheiată până la momentul în care am discutat legea”, susține Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, cel care s-a ocupat încă de anul trecut de elaborarea legii salarizării.
Majorarea salarială e fundamentată pe creșterea economică prognozată de anul viitor, fără însă a exista o lege în acest sens.
“Atât își poate permite România în momentul de față, ținând cont de realitățile crizei în care încă ne aflăm și de necesitatea de încadrare în ținta de deficit de 4,4 % în 2011, o masă salarială de 39 de miliarde de lei pentru 1,290 milioane bugetari. Creșterea economică prognozată conform analizelor efectuate de către Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială este de 1,5 – 2% în 2011 cu condiția ca România să nu abandoneze drumul reformelor pe care le-a început”, a spus premierul Emil Boc.
La mijlocul clasamentului
Dificultatea în a înțelege și a analiza procesul restructurării prin care trece aparatul administrativ pleacă din faptul că administrația aruncă pe piață cifre și date care nu sunt susținute cu documente și cifre clare și asumate de instituțiile statului.
Salariile ar urma să crească, în 2011, cu 15%. Toate salariile, drept urmare și cele de 10.000-12.000 de euro, care încă mai sunt în sistemul bugetar, în ciuda anului de austeritate pe care îl traversăm. Restructurările în sectorul bugetar ar urma să continue. Dar administrația nu știe sau nu raportează pe structuri de poziții bugetare câte secretare, câte educatoare, câți medici, câte asistente sunt plătiți de la buget.
Tăierea salariilor cu 25% din urmă cu cinci luni a avut la bază lipsa de claritate, de anticipație a evoluției economiei. Restructurarea aparatului a întârziat un întreg an 2009. Când s-a văzut cu vistieria goală, soluția statului nu a mai fost decât reducerea drastică a salariilor.
În ultimii ani, sectorul bugetar a crescut în România foarte mult. În ultimii cinci ani, de pildă, numărul angajaților în Ministerul Administrației și Internelor a crescut cu 50%.
Dar comparativ cu alte țări, România nu este chiar una dintre cele mai stufoase birocrații din Uniunea Europeană.
Potrivit datelor Eurostat, la nivelul UE numărul angajaților din administrație și interne a fost de 15,54 milioane de persoane, adică în jur de 8,7% din totalul populației ocupate din Uniune.
Comparativ cu alte țări, România nu are o birocrație stufoasă. România are 2,2% funcționari în administrația publică, apărare și asigurări sociale raportat la numărul total al populației, în timp ce Cehia are 3,1%, Franța 4,5%, Polonia 2,7%, Marea Britanie 3,1% și chiar Suedia 2,7%.
Așadar, oricât s-ar spune că în România birocrația este sufocantă, statisticile arată că numărul de angajați bugetari nu e mare raportat la populație.
De unde atunci povara care apasă asupra bugetului plățile ce trebuie făcute pentru salariile bugetarilor? Problema cea mare este nivelul încasărilor bugetare ca pondere în PIB – 31% din PIB – în vreme ce în țările mai bogate acest procent variază între 40-50%.