Cu un an in urma, cele mai pesimiste estimari ale brokerilor privind preturile actiunilor listate pe piata de capital indicau o crestere de 30%. Altii vederau chiar o crestere de 50%. Nici unul din indicii pietei de capital nu a avansat in acest an cu mai mult de 30%, dar brokerii se declara multumiti. Ca in fiecare an, si in 2003, speculatiile au putut aduce castiguri substantiale.
Indicele BET, care urmareste evolutia celor mai importante zece companii listate la Bursa de Valori Bucuresti a urcat pe parcursul anului cu 27%. Indicele BET-C, care urmareste toate cotatiile de la Bursa de Valori Bucuresti a castigat in aceasta perioada 23%, iar RASDAQ-C indicele geleral al Bursei Electronice RASDAQ a urcat cu 22% fata de valoarea de la incaputului anului. Preturile actiunilor celor cinci societati de investitii financiare au urcat cu 24%, iar investitorii au mai avut de castigat si din dividende.
“Din fericire bursa ofera mai mult decat deprecierea monedei nationale sau decat cresterea reala PIB-ului, in baza unui portofoliu construit pe seama unor analize pertinente,” spune Nicolae Ghergus, director de operatiuni la Active International.
Companiile care au creascut in ultimii ani prin piata de capital au continuat sa aduca profituri substantiale actionarilor, mai ales prin actiunile distribuite gratuit si dreptul de a subscrie la un pret mai mic decat cel de pe piata. Cele doua exemple clasice de astfel de companii sunt Banca Transilvania si Impact Bucuresti. Cu actiunile distribuite gratuit in primavara anului si cu cresterea cotatiei la Bursa, actionarii Bancii Transilvania care si-au pastrat actiunile pe intreg parcursul anului au castigat 90%, iar dupa derularea a nu mai putin de cinci majorari de capital Impact a adus investitorilor un castig de aproximativ 100%.
Petrom si Banca Romana de Dezvolatare nu au mai avut evolutii spectaculoase dupa cresterile impresionante de anul trecut. Cresterea cotatiei BRD a fost similara cresterii medii de pe piata, 23%, la care s-au adaugat si dividendele platite de banca. in cazul Petrom doar speculatorii au putut sa acopere devalorizarea monedei nationale. Cotatia Petrom a crescut pe parcursul acestui an doar cu 11%, iar compania nu a acordat dividende. inflatia pe 2003 este estimata la 14%.
Actiunile de mai sus au fost preferate si in acest an de investitorii straini, iar contributia acestora la cresterea preturilor a fost esentiala. Exista insa, conform unora dintre brokeri si un aspect negativ pentru viitorul pietei, lichiditatea ar putea scadea in urmatorii ani. “Multe din actiunile care au fost cumparate in acest an de fondurile straine de investitii nu se vor mai intoarce probabil prea curand in piata. Foldurile pastreaza de regula actiunile pentru o perioada de cativa anui, iar atunci cand se hotarasc sa vanda, de cele mai multe ori intreg pachetul este preluat de un alt fond de investitii,” este de parere Rares Nilas, directorul general al sociatatii de brokeraj BT Securities. Fondul de investitii Romanian Investment Company si-a lichidat in acest an participatiie in companiile romanesti, unele din ele listate la Bursa. Foarte putine din actiunile fondului au fost vandute diect pe piata, cele mai multe fiind cumparate de investitori de anvergura in cadrul unor tranzactii speciale sau oferte publice.
Actiunile importante ale Bursei au ajuns, spun analistii, dupa cresterea din 2002 foarte aproape de valoarea lor reala, iar unele chiar au depasit-o. in aceaste conditii, unii dintre brokeri si investitori au pornit in cautarea actiuni ale unor companii mai mici care sa poatra sa le aduca profituri semnificative. Printre acestea s-au numarat unele din companiile de la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti si unele din principalele companii cotate pe Bursa Electronica RASDAQ.
Pretul actiunilor producatorului de medicamente Sicomed Bucuresti, de exemplu, s-a dublat in ultimele noua luni ale anului. O evolutie asemanatoare au avut si actiunile Policolor Bucuresti, al caror pret a urcat de la 3.500 la 6.300 lei/actiune in ultima jumatate a anului. Alte cresteri semnificative de pret intre actiunile cotate la Bursa de Valori Bucuresti au apartinut actiunilor santierului Naval Orsova si Aerostar Bacau. La Bursa Electronica RASDAQ, Napolact Cluj, Prodlacta Brasov sau Sanex Cluj au adus castiguri mult mai mari de 100%, unul din motive fiind cresterea rezultatelor financiare, dar si perspectivele privind o serie de oferte de preluare.
Companiile cu datorii la stat au adus castiguri importante, mai ales pentru spaculatori. Easte vorba de Oltchim Ramnicu Valcea, ale carei actiuni au fluctuat in acest an intre 580 si 2.000 lei/actiune, dar si actiunile Petromidia, listate pe RASDAQ al caror pret a crescut cu 80% in doar doua saptamani dupa anuntarea conversiei in obligatiuni a datoriilor rafinariei catre stat.
Anuntarea fuziunii BVB – RASDAQ
Reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti si cei ai Bursei Electronice RASDAQ au prezentat in luna mai a acestui an un proiect de fuziune a celor doua piete, intre care exista pana in acel moment un anumit grad de concurenta. Intentia oficialilor celor doua piete este accea de a crea “o piata de referinta in regiune”, iar unul din scopurile fuziunii este cel de a reduce consturile de tranzactionare suportate de brokeri si de investitori, costurile de operare pe piata romaneasca de capital fiind considerate in acest moment unele dintre cele mai ridicate din Europa.
Toate operatiunile legate de functionarea unei burse, de tranzactionare compensare, decontare si depozitare, urmeaza sa fie realizate, conform proiectului de fuziune, in cadrul unor sisteme comune.
Fuziunea se va produce anul viitor, fiind necesara aparitia legislatiei consolidate a pietei de capital, care sa permita transformarea BVB in societate pe actiuni detinuta de brokeri, pentru a putea fuziona cu RASDAQ, bursa care functioneaza deja sub aceasta forma. Noua piata ar urma sa aiba o capitalizare totala de 6 miliarde de dolari, aproximativ 200 de companii cotate si o piata alternativa pe care ar putea fi tranzactionate actiunile a peste 4.000 de companii.
Delistarile
Legislatia modificata a pietei de capital a intrat in vigoare in a doua jumatate a anului trecut. Principala noutate a fost obligatia actionailor care detineau mai mult de 90% din actiunile unei companii cotate de a derula o oferta publica si de a le retrage actiunile de la Bursa, termenul pentru indeplinirea acestei obligatii fiind inceputul lunii decembrie a acestui an. Cei mai multi actionari au asteptat pana aproape de expirarea termenului, iar altii chiar l-au depasit. in aceast an de pe piata de capital au disparut actiunile a aproape o suta de companii. Cele mai multe dintre acestea erau companii mici, nesemnificative pentru piata de capital, dar acestora li s-au alaturat nume precum Automobile Dacia Pitesti, Arctic Gaesti, Lagarge Romcim, Romcif Fieni, Casial Deva, Brau Union Romania, Terapia Cluj sau Imsat Bucuresti. Ofertele de delistare au adus pentru brokeri venituri si tranzactii suplimentare, dar impactul pe termen lung pentru brokeri si intreaga piata de capital va fi resimtit in urmatorii ani.
Mai mult declaratii decat listari
Acest an a fost primul din istoria postbelica a BVB in care nici o companie noua nu a fost cotata. O palida consolare pentru investitori a fost faptul ca un numar mare de companii de stat sau private si-au anuntat intentia de a-si cota actiunile in anii urmatori.
Piata intrumentelor cu venit fix a inceput totusi contur. Anul 2003 a adus prima emisiune de obligatiuni corporative cotate la Bursa. Este vorba de obligatiunile corporative ale companiei de constructii Impact Bucuresti. O alta companie, TBI Leasing a emis obligatiuni, dar acestea nu au fost listate. Ca si in cazul listarilor, declaratiile privind intentia de a emite obligatiuni au fost mult mai numeroase.
Primele obligatiuni municipale au ajuns in acest an la maturitate, iar numarul de oferte publice de oblgatiuni a crescut. La finalul anului numarul de astfel de titluri listate la Bursa a ajuns la 13. Piata acestor titluri nu a ajuns insa la o masa critica, astfel ca, desi in crestere fata de 2002, valoarea tranzactiilor a ramas redusa. Anul acesta s-au realizat doar 38 de tranzactii cu obligatiuni municipale in valoare de 5 milioane de dolari.
Noi fonduri straine de investitii pe piata
Cresterile de la finalul anului au fost puse de investitori pe seama intrarii de fonduri de investitii din strainatate. Conform unora dintre brokeri chiar ofertele de delistare derulate de strani ar fi impulsionat piata pentru ca banii platiti de acestia s-ar fi reintors tot pe piata si ar fi fost un alt motiv al cresterii cotatiilor pe final de an.
Un singur nume de fond strain nou-intrat pe piata a fost facut public in aceasta perioada, este vorba de fondul elvetian Danube Tiger, care a cumparat cate 10% din Compa Sibiu si Eforie Constanta. Cu toate acestea, tranzactiile de valori ridicate mai ales in a doua parte a anului cu actiunile celor mai mari companii de la Bursa, Petrom, Banca Transilvania si Banca Romana pentru Dezvoltare, nu au putut avea drept cumparatori, conform brokerilor, decat investitori straini.
Conform unei statistici a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, in primele 11 luni ale acestui an investitorii straini au cumparat titluri in valoare de 182 milioane de dolari, valoarea investitiilor nete (cumparari minus vanzari) a fost in aceasta perioada de 63 milioane de dolari. vlad.nicolaescu@zf.ro