Marius Constantinescu

Profil. Poveste. Personaj

Editura ART

Cuvânt înainte de Gabriela Massaci. Un volum de interviuri cu douăzeci nouă de personaje care sunt tot atâtea povești, multe apărute anterior în „Suplimentul de cultură”, apoi pe LiterNet și pe Facebook între 2009 și 2013. Personajele sunt toate celebre, aparțin tuturor domeniilor culturale, unii sunt străini, alții români, unii se confesează cu zgârcenie, precum Salman Rushdie sau Jean-Yves Thibaudet, alții dimpotrivă; unii au trecut în cealaltă lume, precum Alex. Leo Șerban, cei mai mulți sunt printre noi și continuă să ne uimească cu producțiile lor. Un om inteligent, care pune întrebări exacte și știe să-și pună în valoare interlocutorul.

Mihaela-Gențiana Stănișor

Lucrare de autocontrol

Editura Cartea românească

„Am sperat, scriind, că-mi voi întâlni mama, că voi pătrunde în locul în care ea s-a retras, că-i voi mângâia chipul și asculta vocea.Am crezut că mă voi izbăvi.”

„De obicei doliul – comentează Sorin Lavric – se însoțește cu un sentiment apăsător, care îți îngreunează limba și îți slăbeste simțul observației. Când cineva apropiat îți moare, elocvența e inutilă și talentul e neavenit. Dar la Mihaela-Gențiana Stănișor lucrurile au luat-o pe alt făgaș: moartea mamei i-a trezit virtuți de povestitoare, ca într-o izbucnire a traumelor din copilărie. Numai că amintirile de aici nu sunt ale copilei de atunci, ființa necizelată și spontană, ci ale scriitoarei de azi, intelectuală trecând totul prin filtru cult. Rezultatul e o proză vie, neașteptat de intensă. E un patos al sfâșierii aici.”

Erika Olahova

Nu vreau să mă întorc printre morți

și alte povestiri

Editura Curtea veche

Ilustrații de Ladislava Gaziova. Traducere din limba cehă de Gabriela Georgescu. Postfață de Petra Dobruska. Erika Olahová, născută în anul 1957, este o scriitoare cehă de etnie romă. A început să scrie în anii ’90 și a debutat în 2001. „Povestirile sale nu sunt preluări din folclorul rom, dar, în cele mai multe dintre cazuri, temele tradiționale au fost folosite ca sursă de inspirație. Erika Olahová se numără printre primii autori de etnie romă din Republica Cehă și face dovada unei creații originale, cu o voce bine conturată, independentă.

Ion Dumitrescu

Așa i-am cunoscut…

Editura Eikon

Prefață de Emil Manu. Ediția a doua revăzută și adăugită. Minunate amintiri, minunate portrete. O mostră: „L-am cunoscut pe Ion Barbu în casa lui Yvonne Stratt, traducătoarea operei acestuia în limba franceză. De la prima întrevedere mi-am dat seama de cultura și forța intelectuală a acestui om. Era un profund cunoscător al literaturii franceze, germane și engleze, iar transpunerea în versuri a lui Richard al III-lea constituie o operă antologică. Grație lui Yvonne Stratt i-am reunit la scurt timp în casa mea din strada Dăniceni pe scriitorii Ion Barbu, Grigore Sturza, Alexandru Cocea și pe fiul lui Barbu Brezeanu. La acea reuniune am citit alternativ din creația noastră poetică, în special eu și Alexandru Cocea. Ion Barbu și-a manifestat deschis admirația pentru frumusețea imaginilor poetice, originalitatea gândurilor și muzicalitatea versurilor…”

Adam Roberts

Jack-din-sticlă

Editura Trei

Colecția Epsilon Science Fiction, coordonată de Mihai-Dan Pavelescu. Traducere din engleză de Bogdan Perdivară. Premiile British SF Association și John W.Campbell Memorial 2013. Într-un viitor în care deplasările prin sistemul solar sunt controlate de o oligarhie nemiloasă, Jack-din-sticlă  e convins că supraviețuirea lui e vitală pentru supraviețuirea speciei și trebuie să comită mai multe crime. Autorul este profesor și romancier britanic, autor al mai multor cărți, majoritatea premiate sau nominalizate la premii de prestigiu.

Radu Lungu

Ospețe domnești și boierești în Moldova și Valahia

Princely feasts in Moldavia and Wallachia

Editura Paideia

Ediție bilingvă româno-engleză. Autorul adună însemnări de sec XIV – XIX . Textele sunt grupate pe cele două provincii Moldova si Valahia. Sunt consemnate texte ce fac referire la traditiile, ritul, vestimentatia, diplomatia ospetelor domnesti si boieresti. Din „Descrierea Moldovei” aflăm că, atunci când boierul nu are invitați și nu sunt întinse mesele de ospăț, masa este servită în sală mică, unde alături de gazdă mai sunt invitați doi dintre boierii mari si doi dintre cei mici. Tobele si trâmbițele vestesc aducerea bucatelor. Un bun obicei era acela al rostirii rugăciunii de către Mitropolit si a blagoslovirii bucatelor, urmată de sarcina medelnicerului celui mare de a a aduce apa si a turna boierului în căusul mâinilor pentru a se spăla.