Procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, sustine ca este mult mai greu de documentat criminalitatea gulerelor albe, care are un nivel de contrareactii mult mai puternic decat celelalte forme de criminalitate, din cauza carora nu de fiecare data imaginea procurorului “a iesit in sensul pozitiv”.
Botos a afirmat ca este necesara o delimitare prin lege a competentei in ceea ce priveste investigarea infractiunilor de macrocriminalitate economico-financiara, in conditiile in care exista structuri similare la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si la Directia Nationala Anticoruptie.
Procurorul face o distinctie intre ceea ce numeste “criminalitatea organizata standard” in care intra traficul de narcotice, traficul de persoane, alte categorii de fapte incadrate in aceasta zona si “macro-criminalitatea economico-financiara” – in aceasta ultima categorie intrand dosare precum Rafo sau Rompetrol, dosare aflate in cercetarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului General. Potrivit lui Botos, aceste doua dosare, dar si altele cu un nivel de complexitate deosebit sunt aproape de finalizare.
“Au fost investigatii de lunga durata, investigatii grele, investigatii in care, nu de fiecare data, imaginea procurorului a iesit in sensul pozitiv si asta nu neaparat datorita faptului ca au existat probleme in cadrul investigatiilor, ci datorita contracararii reactiilor pe care le-au avut partile, aparatorii s.a.m.d. Este o chestiune fireasca, nu se intampla numai in Romania, se intampla in toate tarile in care exista aceasta ofensiva in domeniul combaterii criminalitatii economico-financiare. Toti expertii stiu ca criminalitatea gulerelor albe este mult mai greu de documentat si cu un nivel de contrareactii mult mai puternic decat celelalte forme de criminalitate”, a afirmat Botos intr-un interviu acordat Mediafax.
In aceeasi vreme, el spune ca, din punct de vedere legislativ, ar trebui clarificate competentele in ce priveste macrocriminalitatea economico-financiara. Potrivit lui Botos, in momentul de fata legislatia permite “o interpretare in oglinda” – intrucat exista o structura de macrocriminalitate economico-financiara la nivelul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si o structura similara la nivelul Directiei de Investigare a Criminalitatii Organizate si a Terorismului (DIICOT).
“Este de sperat ca aceste probleme legate de competenta sa fie delimitate in mod cert printr-o interventie legislativa, normativa in care sa se stabileasca cu exactitate in ce conditii o structura specializata are obiect de activitate principal”, afirma procurorul general.
Potrivit lui Botos, in viitorul apropiat ar urma sa fie restructurate sectiile neoperative in sensul restrangerii numarului de persoane din anumite sectoare si a distribuirii lor catre sectoare unde exista un volum de munca mai mare. Acest lucru ar putea sa insemne si plecari din Parchet, intrucat, afirma el, “va trebui sa creionam o serie, un pachet de criterii in baza carora sa ramana in structura Parchetului General numai persoane care intr-adevar merita acest lucru”.